Stresul face parte din viața noastră de zi cu zi, iar un nivel scăzut al acestuia se poate dovedi chiar benefic pentru noi, deoarece capacitatea depășirii unor evenimente stresante ne poate face mai rezistenți.

Atunci când stresul este cronic sau sever, precum cel provocat de un divorţ, deces în familie sau un conflict, el trebuie înlăturat imediat, deoarece stresul prelungit poate avea un impact negativ uriaș asupra creierului, punându-ne în pericol sănătatea fizică şi psihică.

Stresul repetat poate declanșa o serie de probleme de sănătate, inclusiv diabet și boli de inimă.

Creierul este protejat, în mod normal, de anumite molecule circulante de o barieră de protecţie hemato-encefalică. În cazul unui stres repetat această barieră devine permeabilă și proteinele inflamatorii circulante pot ajunge în creier.

Hipocampul creierului este o regiune cerebrală esenţială pentru învățare și memorare și este deosebit de vulnerabilă la astfel de molecule dăunătoare. Studiile la om au arătat că o astfel de inflamație poate afecta negativ sistemele cerebrale legate de motivație și abilitatea mentală.

Există, de asemenea, dovezi ale efectelor negative ale stresului cronic asupra unor hormoni din creier, inclusiv cortizol şi hormonul de eliberare a corticotropinei (CRF).

Un nivel ridicat și prelungit de cortizol a fost asociat cu tulburări de dispoziție, precum și cu contracția hipocampului. De asemenea, acesta poate provoca multe probleme de sănătate, inclusiv cicluri menstruale neregulate.

Efectele stresului asupra creierului

Efectele stresului asupra creierului. Credit: Semnic

Starea de spirit, cogniţie şi comportament

Se ştie că stresul cronic poate duce la depresie, care este o cauză principală a dizabilității la nivel mondial.

De asemenea, depresia este o afecțiune recurentă, deoarece persoanele care au suferit de depresie sunt expuse riscurilor unor noi atacuri de depresie, în special sub efectul stresului.

Motivele sunt numeroase și ele pot fi legate de modificări ale creierului. Micşorarea hipocampului provocată de o expunere persistentă la hormonii stresului este mai frecvent întâlnită la pacienții care suferă de depresie decât la persoanele sănătoase.

Stresul cronic modifică, de asemenea, nivelul unor substanțe chimice din creier care influenţează cogniția și starea de spirit, inclusiv serotonina. Serotonina este importantă pentru controlul stării sufleteşti și a stării de bine.

Tulburarea somnului și a ritmului circadian sunt o caracteristică comună în multe tulburări psihiatrice, inclusiv depresie și anxietate. Hormonii stresului, cum ar fi cortizolul, joacă un rol cheie în calitatea somnului, iar un nivel ridicat al acestora ne poate afecta somnul.

Depresia provoacă consecințe grave. Ea afectează cogniția atât în ​​domeniul abilitaţilor non-emoționale, precum planificarea și rezolvarea problemelor, cât și în cazul abilitaţilor emoționale și sociale, cum ar fi prin crearea unor prejudecăți în cazul unor informații cu impact negativ.

O situație stresantă

Eşti stresat? Ai grijă! Credit: Andrey_Popov

În plus față de depresie și anxietate, stresul cronic și impactul său la locul de muncă pot conduce la simptome de epuizare. Deoarece indivizii își asumă un volum de muncă crescut la locul de muncă,  sentimentul lor de realizare și împlinire este afectat, ceea ce le măreşte sensibilitatea la anxietate şi creează astfel un cerc vicios.

Stresul poate interfera și cu echilibrul dintre gândirea rațională și emoții. De exemplu, știrile stresante despre răspândirea globală a noului coronavirus i-au determinat pe oameni să cumpere cantităţi exagerate de produse de igienizare. Magazinele s-au golit în ciuda asigurării autorităţilor că există stocuri suficiente.

În situații stresante, cortexul prefrontal ventromedial, care are rol în cunoașterea emoțională, cum ar fi evaluarea relaţiilor sociale și frică, poate spori temerile iraționale. În cele din urmă, aceste temeri înlocuiesc în esență capacitatea obișnuită a creierului de a lua decizii obiective și raționale.

Depăşirea stresului

Ce ar trebui să facem dacă suferim de stres cronic?

Din fericire, există modalități de contracarare.

Știm, de exemplu, că exercițiile fizice sunt recomandate împotriva stresului cronic deoarece stimulează neurogeneza cerebrală în zone importante, cum ar fi hipocampul.

De asemenea, exerciţiile fizice îmbunătăţesc starea de spirit, cunoașterea și sănătatea.

O altă modalitate eficientă de a combate stresul implică conectarea cu oamenii din jurul nostru, cum ar fi familia, prietenii și vecinii. Dacă vă simţiţi stresaţi, relaxarea și interacțiunea cu prietenii și familia vă pot distrage, contribuind la reducerea intensităţii stresului.

Învățarea poate fi o altă metodă eficientă, dar mai puțin evidentă. Educația conduce la o “rezervă cognitivă” care oferă o protecţie în cazul în care ne confruntăm cu evenimente negative în viața noastră. Se ştie că oamenii sunt mai puţin predispuşi să sufere de depresie și de probleme cognitive dacă au o rezervă cognitivă mai bună .

Printre alte metode de combatere a stresului se numără meditaţia mindfulness, care ajută la păstrarea legăturii cu lumea din jurul nostru, făcându-ne conştienţi de toate trăirile noastre din prezent, dar şi  acţiunile caritabile care activează sistemul de recompensă al creierului și stimulează o gândire pozitivă despre viaţă.

Important este ca atunci când simţim stresul cronic să nu aşteptăm ca lucrurile să se îmbunătăţească de la sine. Depistarea precoce și tratamentul eficient timpuriu reprezintă cele mai bune măsuri pentru un rezultat bun.

Trebuie să acţionăm şi într-o manieră holistică pentru a ne îmbunătăți starea de spirit, gândirea și sănătatea fizică. Nu trebuie să așteptăm până când suntem copleşiţi de stres.

În cele din urmă, este important să învățăm de la o vârstă fragedă cum să ne menținem creierul în formă pe parcursul întregii noastre vieți.

 Traducere şi adaptare după How chronic stress changes the brain – and what you can do to reverse the damage