Pe măsură ce îmbătrânim capacităţile noastre fizice şi mentale intră în declin, dar nu trebuie să fie așa. Cercetările sugerează că stilul de viaţă, înţelegând prin asta regimul alimentar sau activitatea fizică, poate avea un impact major asupra procesului de îmbătrânire.

Regăsirea liniștii interioare prin meditațieRegăsirea liniştii interioare prin meditaţie. Credit: www.shutterstock.com

Oamenii de ştiinţă au întreprins numeroase cercetări pentru a încerca să înțeleagă factorii care cauzează ratele diferite de declin asociate îmbătrânirii populației. Cercetătorii au analizat în special modul în care acești factori modifică capacitatea noastră de a ne aminti și de a fi atenţi la lucrurile din viața de zi cu zi. Noi numim astfel de schimbări „îmbătrânire cognitivă”.

Într-un studiu anterior s-a analizat modul în care regimul alimentar sau activitatea fizică şi mentală (prin sudoku, integrame) afectează îmbătrânirea. Cu toate acestea, până de curând, stresul cu care ne confruntăm pe parcursul vieții și efectul acestuia asupra îmbătrânirii cognitive au fost insuficient studiate.

O viață plină de stres

În urma cercetărilor noastre, dar şi a altora, am constatat că multe dintre aspectele negative ale îmbătrânirii cognitive, observate la persoanele în vârstă, par să fie legate de nivelul de stres din timpul vieţii. Ne-am propus să determinăm numărul de evenimente stresante care apar în timpul vieții, inclusiv apariţia unor boli grave sau pierderea unei persoane dragi. Am remarcat că la persoanele în vârstă care au trăit mai mult în stres, declinul cognitiv este mai accentuat decât în cazul celor care au fost mai puţin stresate.

Foarte important, rezultatele la testele cognitive în cazul persoanelor în vârstă care nu au trăit în condiţii de stres accentuat sunt similare cu cele ale persoanelor tinere. Acest lucru sugerează că stresul are un impact major asupra capacităților mentale și că efectul acestuia apare numai la o vârstă înaintată. Într-adevăr, rezultatele tinerilor la testele cognitive sunt similare, indiferent de nivelul de stres din viaţa lor.

Mai mult, modelele activităţii cerebrale în cazul persoanelor care au luat parte la studiul nostru reflectă același efect: persoanele în vârstă (cu vârsta cuprinsă între 60 și 80 de ani), care au trăit într-un stres mai puţin accentuat, au o activitate cerebrală similară cu cea a persoanelor tinere. În schimb, activitatea creierului persoanelor în vârstă care au trăit într-un stres accentuat este foarte diferită.

Activitatea cerebrală evidențiată de electroencefalogramaActivitatea cerebrală evidenţiată de electroencefalograma. Credit: www.shutterstock.com

Activitatea creierului ne-ar putea oferi unele indicii cu privire la schimbările negative din creier care apar prin îmbătrânire și a locului unde se produc acestea. De exemplu, se poate observa că stresul din viaţa unor persoane afectează capacitatea acestora de a-şi utiliza memoria pe termen scurt și poate reduce, de asemenea, capacitatea lor de a-şi controla gândurile irelevante care pot interfera cu procesul de memorare.

În special, stresul pare să afecteze o zonă importantă a creierului (hippocampus) răspunzătoare cu formarea de noi amintiri.

Efectele pe termen lung ale stresului nu sunt vizibile numai în cazul memoriei: recent s-a demonstrat, pentru prima dată, că activitatea creierului şi comportamentul asociat cu controlul atenției și al mişcării sunt, de asemenea, afectate. Acest lucru se referă la activitatea creierului asociată încercării de opri o mișcare fizică (cum ar fi deplasarea brațului), care a fost deja inițiată, sau activitatea cerebrală legată de controlul atenției.

Ce putem face?

Cei mai mulți dintre noi știm când suntem stresați. Pentru aceia dintre noi care nu au această capacitate, există dispozitive inteligente care pot fi folosite pentru a ne avertiza de prezența unor potențiale pericole în acest sens. Fiind conştienţi de stres și de consecințele sale pe termen lung, putem căuta modalități de a-i diminua efectele.

Există numeroase metode de a scăpa de stres. Pentru unii oameni meditația și mindfulness-ul (N.t. adică îndreptarea atenţiei în mod intenţionat asupra stării interioare sau, cu alte cuvinte, să trăim aici şi acum) pot fi utile, pentru alții aceste tehnici ar putea fi inutile sau chiar periculoase. De aceea, fiecare persoană trebuie să-şi găsească propria metodă de destresare care funcționează pentru ea.

Traducere şi adaptare după Keep calm – it’s the secret to ageing well