Pseudoştiinţa, pericolul din social media
Dacă căutați despre „schimbările climatice” pe YouTube, cel mai probabil veţi găsi un videoclip care neagă existenţa acestora.
Un studiu recent sugerează că oponenţii schimbărilor climatice și susţinătorii teoriilor conspiraţiei se bucură de o mai mare popularitate pe YouTube decât cei care se bazează pe argumentele științei.
Cercetătorii au găsit dovezi că majoritatea videoclipurilor de pe YouTube referitoare la schimbările climatice se opun consensului științific care indică activitățile umane drept cauza principală a încălzirii globale.
Studiul evidențiază rolul cheie pe care îl are social media în răspândirea dezinformării științifice şi le sugerează oamenilor de știință și celor care îi susțin să fie mai activi în dezvoltarea unor modalități creative și convingătoare de comunicare a rezultatelor ştiinţifice.
Mai important, trebuie să fim atenţi la efectele ignorării cu rea-intenţie a informațiilor științifice asupra comportamentului nostru, atât din punct de vedere individual, cât și ca societate.
Știri false. Credit: Shutterstock
Joachim Allgaier de la RWTH Aachen University din Germania a analizat într-un studiu recent conținutul unui eșantion aleator de 200 de videoclipuri de pe YouTube având ca subiect schimbările climatice. El a constatat că în 107 videoclipuri se negă faptul că schimbările climatice au fost cauzate de activitatea umană sau se afirmă că schimbările climatice reprezintă o conspirație.
De asemenea, s-a evidenţiat faptul că videoclipurile care susţin teoriile conspirației au cel mai mare număr de vizualizări, iar cei care răspândesc aceste teorii folosesc adeseori termeni precum „geoinginerie” pentru ca afirmațiile lor să pară că ar avea o bază științifică.
Dezinformarea în sănătate
Schimbările climatice nu reprezintă un caz izolat unde se constată o tendință de dezinformare online a unor fapte dovedite științific.
Să ne referim numai la problema bolilor infecțioase și la poate cel mai cunoscut exemplu de vaccin împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, vaccinul ROR. În ciuda numeroaselor informații online cu privire la siguranța acestui vaccin, afirmațiile false privind efectele nocive ale acestuia s-au răspândit pe scară largă și au condus la scăderea numărului de vaccinări în multe țări din întreaga lume.
Din păcate, nu doar teoriile conspirative provoacă probleme. În mai 2018, în timpul unui focar de virus Nipah care, în cele din urmă, a provocat moartea a 17 persoane în sudul statului indian Kerala, a fost răspândit un mesaj care susținea că virusul Nipah se răspândeşte prin carnea de pui.
În realitate, s-a dovedit științific că liliacul de fructe (fruit bat) este gazda virusului. Pe măsură ce zvonul nefondat a devenit viral pe WhatsApp în Kerala și în statele vecine, precum Tamil Nadu, consumatorii s-au ferit de carnea de pui ceea ce a afectat veniturile comercianților locali de pui.
Efectele dezinformării cu privire la vaccinul ROR și virusul Nipah asupra comportamentului uman nu ar trebui să ne surprindă având în vedere caracterul maleabil al memoriei umane.
Amintirile noastre asupra unor fapte pot fi înlocuite cu altele noi, false. Știm, de asemenea, că teoriile conspirației stârnesc interesul oamenilor, deoarece le oferă iluzia că astfel pot înțelege unele evenimente sau probleme asupra cărora nu au niciun control.
Această problemă este agravată în continuare de algoritmii de personalizare care stau la baza funcţionarii rețelelor de socializare. Aceştia tind să ne ofere un conținut care este în concordanță cu convingerile și cu istoricul căutărilor noastre, amplificând dezinformarea.
Astfel, cineva care este sceptic cu privire la schimbările climatice va primi un flux tot mai mare de conținut online care neagă faptul că oamenii au provocat încălzirea globală, ceea ce îl va face mai puțin dispus să accepte dovezile ştiinţifice.
În aparenţă, teoriile conspirației explică ceea ce nu putem controla. Credit: Ra2Photo/Shutterstock
Ca urmare a progreselor din tehnologia digitală, dezinformarea va fi promovată într-un mod tot mai sofisticat şi mai neașteptat. Duplicarea antetului unui oficial sau folosirea unor anumite cuvinte cheie pentru a controla motoarele de căutare online este doar vârful aisbergului.
Astfel, se poate menţiona tehnologia DeepFakes care utilizează inteligenta artificială pentru a genera videoclipuri false.
În consecinţă, cum putem aborda această problemă?
Oamenii devin conştienţi de ştirile false dacă le sunt furnizate informații științifice care să le corecteze unele convingeri greşite. Din acest motiv companiile din social media încearcă să dezvolte mecanisme instituționale pentru a opri răspândirea dezinformării.
Răspunzând acestei cercetări, un purtător de cuvânt al YouTube a declarat:
„Acest studiu a fost realizat în anul 2018 şi de atunci am făcut sute de modificări pe platforma noastră. Rezultatele acestui studiu nu reflectă cu exactitate modul cum funcționează YouTube în prezent. Aceste modificări au condus deja la reducerea numărului de vizualizări al recomandărilor pe acest tip de conținut cu 50% în SUA”.
Alte companii au recrutat un număr mare de verificatori de conținut, au acordat subvenții de cercetare pentru studiul dezinformării și au blocat unii termeni de căutare prin care dezinformarea ar putea avea efecte dăunătoare asupra sănătății.
Nivelul crescut al dezinformării științifice pe platformele de social media sugerează că aceste măsuri nu sunt suficiente.
Oamenii de știință trebuie să se implice
O altă soluție posibilă poate fi stimularea capacității oamenilor de a gândi critic, astfel încât să poată sesiza diferența dintre informațiile științifice și teoriile conspirației.
De exemplu, într-un district din Kerala, India, s-a lansat o inițiativă prin care copiii din aproape 150 de școli publice sunt instruiţi cu privire la modul cum pot identifica informațiile autentice și cele false, iar acesta este doar începutul.
Oamenii de știință trebuie, de asemenea, să se implice mai mult pentru a se asigura că rezultatele muncii lor nu sunt respinse sau utilizate greșit, ca în cazul unor termeni, precum „geoinginerie”.
Oamenii de știință trebuie să comunice cu publicul larg folosind strategii inovatoare și convingătoare. Printre acestea se numără crearea propriului conținut de social media, care să corecteze unele convingeri sau comportamente greşite ale oamenilor.
În caz contrar, vocile lor, oricât ar fi de încredere, vor fi acoperite de conținutul postat pe social media de cei fără dovezi concrete.
Traducere după Pseudoscience is taking over social media – and putting us all at risk