Nivelurile ridicate de fluor din sursele naturale de apă ar putea dăuna creierului în curs de dezvoltare

Adăugarea de fluor în apa potabilă comunitară este considerată pe scară largă printre realizările de top în domeniul sănătății publice ale secolului al XX-lea, datorită protecției pe care o oferă împotriva cariilor dentare.

Fluorurarea apei este, de asemenea, considerată sigură, cu puține dovezi de risc, aşa cum rezultă în urma cercetărilor și aplicării acestei metode în întreaga lume. Pe baza nivelurile găsite în majoritatea surselor publice de apă, experții sunt de acord, în general, că nu avem de ce să ne temem de fluor.

În timp ce preocupările cu privire la fluorurarea apei provin de obicei din mituri, cercetările sugerează pericole legate de nivelurile excepțional de ridicate de fluor, cu mult peste cele găsite în majoritatea surselor de apă ale comunității.

Potrivit unui nou studiu, consumul pe termen lung al unei astfel de ape are legături îngrijorătoare cu tulburările cognitive la copii.

Credit: John Lodder/Flickr

Acesta a fost un studiu pilot relativ mic și rămâne neclar dacă există vreo relație cauzală între expunerea la fluor și neurotoxicitate, afirmă autorul principal Tewodros Godebo, geochimist de mediu la Universitatea Tulane.

Dar, având în vedere mizele, adaugă el, problema necesită o examinare continuă de către oamenii de știință.

„Deși sunt necesare studii epidemiologice suplimentare pentru a valida concluziile, aceste rezultate se adaugă la îngrijorarea tot mai mare cu privire la potențialele efecte neurotoxice ale fluorului, în special în timpul dezvoltării timpurii a creierului și în copilărie”, spune Godebo.

„Aceste teste au indicat o asociere clară între nivelurile ridicate de fluor din apă și tulburările cognitive”, adaugă el .

Godebo și colegii săi au efectuat studiul în Etiopia rurală, unde multe comunități agricole se bazează pe apă de puț cu niveluri diferite de fluor natural, care variază de la 0,4 la 15,5 miligrame pe litru, notează cercetătorii.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă niveluri sub 1,5 mg de fluor pentru fiecare litru de apă potabilă, în timp ce Agenția pentru Protecția Mediului din SUA impune un nivel maxim de 4,0 mg/l în toată țara.

Autorii studiului au recrutat 74 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani, au folosit o combinație de metode pentru a le estima capacitatea cognitivă și au căutat corelația între scorurile obţinute la teste și nivelul de fluor din apa potabilă din comunitatea lor.

Apa de puț este mai expusă la niveluri în exces de fluor, spun cercetătorii. Credit: Neogeolegend/Wikimedia Commons/CC-BY-SA 3.0

Un test cognitiv s-a bazat pe criterii de desenare a figurilor, despre care cercetătorii notează că a fost folosit în studii anterioare pentru a evalua cogniția copilului. Cercetătorii le-au cerut copiilor să deseneze un subiect familiar, cum ar fi o casă sau un măgar, și i-au punctat pe baza includerii sau omiterii anumitor detalii.

Copiii au susținut și un test de memorie computerizat, considerat neutru din punct de vedere lingvistic și cultural, care este sensibil la învățarea spațială și la memorie. Lobul temporal medial al creierului este implicat în aceste sarcini, explică cercetătorii, și se crede că este foarte afectat de toxicitatea fluorului.

Expunerea mai mare la fluor din apă potabilă a fost asociată cu mai multe erori atât la testele de desen, cât și la testele de memorie, deși, după cum recunosc cercetătorii, asta nu înseamnă neapărat că expunerea mai mare la fluor este responsabilă pentru scorurile mai mici.

Fluorurarea apei publice a început în anii 1940 în Statele Unite și de atunci a devenit o măsură de sănătate publică răspândită în întreaga lume. Totuşi, în comunitățile care se bazează pe apa de fântână, cercetările sugerează că variația nivelului de fluor natural poate reprezenta un pericol.

Apa de puț din zonele bogate în minerale care conțin fluor conține adesea până la 10 mg de fluor pe litru, conform OMS, deși în cazuri extreme nivelurile de fluor natural au fost măsurate peste 2.000 mg/l.

Cercetările anterioare au raportat legături între consumul în exces de fluor și afectarea cognitivă, subliniază autorii noului studiu, în timp ce cercetările pe animale sugerează că fluorul poate traversa barierele placentare și hemato-encefalice.

Milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi expuși la niveluri ridicate de fluor în apa lor de băut, adaugă cercetătorii, citând Rift Valley din Etiopia drept o zonă optimă de cercetare pentru studierea posibilității efectelor asupra sănătății.

Regiunea este relativ ferită de variabile confuze, explică ei, datorită variabilității scăzute a factorilor stilului de viață și a expunerii constante la niveluri stabile de fluor natural.

„Avem o oportunitate unică de a studia comunitățile cu conținut scăzut de fluor în același cadru cu comunitățile cu conținut ridicat de fluor, astfel încât să putem determina dacă fluorul este un neurotoxic la niveluri scăzute.

Astfel de studii sunt importante pentru public și agențiile guvernamentale pentru a determina siguranța și riscul de fluorizare a apei în sistemele de alimentare cu apă potabilă”, a spus Godebo.

Studiul a fost publicat în Neurotoxicology and Teratology.

Traducere după High Fluoride Levels în Natural Water Supplies Could Harm Developing Brains