În prezent cu toţii suntem, probabil, conştienţi de încălzirea globală. De fapt, este foarte posibil ca anul 2016 să fie cel mai cald an din istorie, cu o creștere a temperaturii globale de 1,3 grade Celsius peste media temperaturilor din perioada preindustrială. Astfel, ne apropiem periculos de mult de limita de 1,5 grade Celsius, stabilită de către factorii de decizie din domeniul schimbărilor climatice, pentru creşterea temperaturii medii globale.

„Încălzirea globală nu s-a oprit”, a declarat Gavin Schmidt, un om de ştiinţă climatolog care este director al Goddard Institute of Space Studies din cadrul NASA.

Chiar dacă emisiile de carbon ar scădea mâine la zero, schimbările climatice provocate până în prezent de activitatea omului se vor manifesta timp de secole. Și, aşa cum știm cu toții, emisiile de gaze cu efect de seră nu se vor opri mâine. În consecinţă, doar prin încetinirea cât mai mult a schimbărilor climatice putem să ne asigurăm că ne vom putea adapta mai ușor la noile condiţii climatice.

Putem prezice cum va arăta Pământul peste 100 de ani în condițiile în care nu vom înregistra progrese importante în ceea ce priveşte utilizarea energiilor regenerabile sau a tehnologiei de captare a carbonului din atmosferă.

„Cred că o creştere a temperaturii medii globale de până la 1,5 grade Celsius nu poate reprezenta un obiectiv pe termen lung”, a spus Schmidt. El a estimat că vom depăşi această limită în jurul anului 2030.

Încălzirea globalăÎncălzirea globală. Credit: Stephane Mahe/Reuters

Schmidt este însă mai optimist cu privire la menţinerea unei creşteri a mediei temperaturilor globale de sub 2 grade Celsius peste media temperaturii globale din perioada preindustrială, un nivel pe care ONU speră să-l evite. S-a estimat că dacă tendinţele recente continuă în acelaşi ritm, atunci până la sfârşitul secolului se va depăşi limita de 2 grade Celsius pentru creşterea temperaturii globale.

Temperatura medie de la suprafaţa Pământului nu surprinde pe deplin schimbările climatice. Anomaliile de temperatură de la suprafaţa Pământului, sau cât de mult se abate temperatura unei anumite zone faţă de temperatura „normală” din acea regiune, se vor amplifica în viitor.

Anomalii climaticeEfectele anomaliilor climatice se vor agrava în viitor. Credit: Oli Scarff/Getty

De exemplu, temperatura din Cercul polar arctic a crescut iarna trecută peste cea de îngheţ timp de o zi. Sigur, este încă rece pentru Florida, dar extraordinar de cald pentru regiunile arctice. Acest lucru este anormal și, din păcate, se va întâmpla tot mai des.

Topirea icebergurilor din regiunile arcticeTopirea icebergurilor din regiunile arctice. Credit:Bob Strong/Reuters

Acest lucru înseamnă că anii în care se va înregistra cea mai mică extindere a banchizelor de gheaţă marine din istorie vor deveni ceva obişnuit. Până în anul 2050, calota de gheață din Groenlanda ar putea să dispară în timpul verilor.

Topirea banchizelor de gheață

Topirea banchizelor de gheață din regiunile arctice. Credit: NASA Goddard Flickr

În anul 2015 amploarea topirii calotei de gheaţă din Groenlanda a fost mult redusă faţă de ceea ce s-a întâmplat în anul 2012, atunci când 97% din suprafața calotei de gheață din Groenlanda a început să se topească în timpul verii. Acesta este un eveniment extrem ce se produce de obicei o dată într-un secol, dar până la sfârșitul secolului s-ar putea ca acest eveniment să se producă o dată la fiecare șase ani.

Topirea calotei de gheață din GroenlandaTopirea calotei de gheaţă din Groenlanda. Credit: Ville Miettinen/Flickr

Până la sfârşitul secolului gheața din Antarctica va rămâne relativ stabilă, ceea ce înseamnă că aceasta va avea o contribuție minimă la creșterea nivelului mării.

Calota de gheață din AntarcticaCalota de gheaţă din Antarctica. Credit: Andreas Kambanis/Flickr

Cu toate acestea, chiar şi în cele mai bune scenarii pe care le-au imaginat oamenii de ştiinţă, nivelul oceanelor va creşte cu 0,6 m până la 0,9 m până în anul 2100. O creștere a nivelului mării de 0,9 m ar putea provoca strămutarea a 4 milioane de oameni.

Consecintele creșterii nivelului măriiConsecinţele creşterii nivelului mării. Credit: Thomas Reuters

Oceanelor vor avea mai puțină gheață la poli şi, de asemenea, ele vor deveni mai acide la tropice. Oceanele absorb aproximativ o treime din totalul de dioxid de carbon din atmosferă, ceea ce le face să se încălzească și să devină mai acide.

Oceanele vor deveni mai acide la tropiceOceanele vor deveni mai acide la tropice. Credit: Brandi Mueller for Argunners Magazine

Dacă schimbările climatice vor continua în acelaşi mod, atunci toate recifele de corali ar putea să dispară până la sfârşitul secolului. În conformitate cu cel mai optimist scenariu, jumătate din toate recifele tropicale de corali sunt amenințate cu dispariţia.

Recifele de corali sunt în pericolRecifele de corali sunt în pericol. Credit: Matt Kieffer/Flickr

Oceanele nu sunt singurele locuri de pe Pământ unde temperatura este în creştere. Chiar dacă am reduce emisiile de gaze cu efect de seră,  până în anul 2050 numărul zilelor toride va creşte cu 50% în timpul verilor de la tropice. Mai la nord, creşterea numărului zilelor toride din an va fi de 10% până la 20%.

Veri tot mai caldeVeri tot mai calde. Credit: Lionel Cironneau/AP

Într-un scenariu foarte probabil, zonele  tropicale vor avea temperaturi neobișnuit de mari pe toată durata verii. În zonele temperate, 30% sau chiar mai mult din zilele anului vor avea temperaturi neobișnuit de mari.

Regiunile tropicale vor avea temperaturi tot mai mariRegiunile tropicale vor avea temperaturi neobișnuit de mari. Credit: Matt York/AP Photo

Chiar și o încălzire mai puţin pronunţată va afecta resursele de apă. Într-un studiu din anul 2013, oamenii de știință au anticipat, pe baza unor modele climatice, că se vor înregistra secete severe tot mai frecvent, estimându-se o creştere a numărului acestora de aproximativ 10%. În cazul în care nu sunt controlate, schimbările climatice ar putea provoca secetă severă pe 40% din terenurile agricole, dublu față de ceea ce se înregistrează în prezent.

Secete severe tot msi frecventeSecete severe tot mai frecvente. Credit: Reuters

Un alt factor important este vremea. Dacă evenimentele extreme de tipul El Niño, care s-au produs în 2015 şi 2016, nu au reprezentat un avertisment, atunci trebuie să ştim că urmează dezastre naturale mult mai dramatice. Furtunile extreme, incendiile de pădure şi valurile de căldură vor fi tot mai numeroase.

Incendii de pădureIncendii de pădure tot mai numeroase. Credit: Reuters/Max Whittaker

În prezent omenirea se află la marginea unei prăpastii. Noi putem ignora semnele de avertizare și să poluăm în continuare planeta sau putem încerca să găsim soluții la problema încălzirii globale.

Omenirea se află la marginea unei prăpăstiiOmenirea se află la marginea unei prăpăstii. Credit: Reuters

Multe dintre scenariile imaginate pentru stoparea încălzirii globale presupun ca până în anul 2100 să reuşim să captăm din atmosferă o cantitate mai mare de carbon decât cea pe care o degajăm.

Emisia de gaze cu efect de serăEmisia de gaze cu efect de seră. Credit: Reuters/Aly Song

Schmidt afirmă că sunt condiţii ca până în anul 2100 pe planeta noastră să fie „puţin mai cald decât în prezent sau mult mai cald decât în prezent”. Dar diferenţa dintre „puţin mai cald” și „mult mai cald” la scara Pământului înseamnă salvarea sau nu a milioane de vieți.

Acordul de la Paris pentru limitarea încălzirii globaleAcordul de la Paris pentru limitarea încălzirii globale. Credit: Benoit Tessier/ Reuters

Sursă: Science Alert