Studiu: 50% dintre oameni sunt predispuşi să creadă că au trăit evenimente fictive
În conformitate cu rezultatele unui studiu efectuat de o echipă internaţională de cercetători condusă de Dr. Alan Scoboria, profesor asociat în cadrul Department of Psychology al University of Windsor, Canada, aproximativ 50% dintre oameni sunt predispuşi să creadă că au trăit evenimente fictive.
Amintiri false. Credit: Geralt.
Într-un studiu cu privire la amintirile false, Dr. Scoboria şi colaboratorii săi arată că aproape jumătate dintre participanţii care au fost chestionaţi în legatură cu un eveniment complet fictiv care ar fi avut loc în viața lor și care îşi imaginează, în mod repetat, că acesta a avut loc, ajung să creadă că acel eveniment chiar s-a întâmplat în realitate.
„Amintirile sunt prețioase. Ele ne conferă un sentiment de identitate şi ne influenţează deciziile din prezent, dar și din viitor”.
„Amintirile par eterne şi ele au un rol important în definirea personalităţii noastre. Convingerile noastre despre trecut evidenţiază aspecte centrale ale personalităţii noastre”.
„Cu toate acestea, amintirea trecutului este un fenomen complex, care este supus erorii”, au declarat autorii studiului.
„Caracterul maleabil al memoriei umane i-a determinat pe unii oameni de știință să afirme că experienţele de viaţă sunt stocate în memorie cu erori. Într-adevăr, mulți cercetători sunt de acord că reamintirea reprezintă, într-o oarecare măsură, un proces de reconsolidare a informaţiei din memorie”.
„Teoriile actuale sugerează că capacitatea noastră de a reutiliza, în mod flexibil, informațiile pe care ni le reamintim din surse multiple ne ajută să rezolvăm problemele curente și să anticipăm evenimentele viitoare”.
„Datorită unui sistem de memorare reconstructiv și flexibil, oamenii îşi pot crea amintiri autobiografice detaliate și coerente ale unor evenimente care nu s-au întâmplat în realitate”, au remarcat cercetătorii.
„Existența unor amintiri autobiografice iluzorii și a unor convingeri false despre propriul trecut are implicații profunde pentru psihologie și alte discipline. Astfel, este crucial pentru psihologi să înţeleagă mecanismele care stau la baza dezvoltării unor convingeri greșite și a unor amintiri iluzorii”.
„Pentru aceasta încercăm să determinăm care sunt condițiile care-i fac pe participanții la studiile noastre privind memoriile false autobiografice să creadă și să-și amintească experiențe fictive din copilărie”, afirmă oamenii de ştiinţă.
Cercetătorii au sugerat evenimente autobiografice fictive la peste 400 de participanți la studiile lor privind metodele prin care se pot adăuga false amintiri şi au constatat că aproximativ 50% dintre aceştia au crezut, într-o oarecare măsură, că au trăit evenimentele respective.
După ce participanții au fost chestionaţi în legătură cu o serie de evenimente fictive din viaţa lor, cum ar fi o plimbare cu balonul cu aer cald în copilărie, cercetătorii au constatat că 30% dintre participanți au avut tendinţa să-şi „amintească” evenimentele sugerate şi chiar au furnizat detalii despre acestea.
23% dintre participanţi au dat de înţeles că au acceptat, într-o oarecare măsură, evenimentul sugerat și au crezut că acesta s-a întâmplat cu adevărat.
„Este foarte dificil de stabilit când o persoană îşi reaminteşte evenimente reale sau false amintiri”, a declarat Dr. Scoboria.
Rezultatele oamenilor de ştiinţă, care au fost publicate în revista Memory, sunt de interes pentru multe alte domenii ale cercetării ştiinţifice, ele punând sub semnul întrebării autenticitatea declaraţiilor din investigațiile criminalistice, sălile de judecată și chiar cele în legătură cu rezultatele unor tratamente medicale.
Mai mult decât atât, amintirile colective ale oamenilor ar putea fi incorecte, mai ales din cauza știrilor false care induc dezinformare şi influenţează percepțiile și comportamentul oamenilor.
„Constatarea că mulţi oameni sunt predispuşi să-şi creeze convingeri false este importantă. Se ştie din alte cercetări că acestea le pot influenţa comportamentul, intențiile și concepțiile”, a declarat Dr. Kimberley Wade din cadrul Department of Psychology al University of Warwick, Marea Britanie.
Sursă: Sci-News