Pandemia de coronavirus ne afectează creierul, indiferent dacă am trecut prin boală sau nu

Indiferent dacă ați contractat COVID-19 sau nu, este posibil ca creierul vostru să se fi schimbat în ultimele luni.

Virusul în sine poate provoca o serie de probleme neurologice  alături de anxietate și depresie. Izolarea și îngrijorarea cauzate de pandemie pot modifica chimia creierului și pot provoca tulburări de dispoziție.

În lucrarea noastră, care a fost publicată în Neuropsychopharmacology Reviews, am investigat cum să depășim cel mai bine modificările la nivel de creier provocate de pandemie.

Să începem cu infecția COVID-19. Pe lângă tulburările de dispoziție, simptomele obișnuite includ oboseala, durerile de cap, pierderea memoriei și probleme cu atenția. Aceste modificări ale creierului pot fi legate și de bolile cerebrovasculare provocate de întreruperea alimentării cu sânge a creierului.

Cercetările sugerează că virusul poate avea acces la creier prin intermediul bulbului olfactiv al creierului, care este răspunzator pentru procesarea mirosului. Pierderea mirosului este un simptom la mulți pacienți cu COVID-19.

Ca parte a sistemului responsabil pentru simțul mirosului, bulbul olfactiv trimite informații despre miros care sunt procesate în continuare în alte regiuni ale creierului, inclusiv amigdala, cortexul orbitofrontal și hipocampul, care joacă un rol major în emoție, învățare și memorie.

Pe lângă faptul că are conexiuni extinse cu alte regiuni ale creierului, bulbul olfactiv este bogat în dopamină, care este un neurotransmitator importantă pentru plăcere, motivație și acțiune. Este posibil ca COVID-19 să modifice nivelurile de dopamină și alte substanțe chimice, cum ar fi serotonina și acetilcolina, din creier. Se știe că toate aceste substanțe chimice sunt implicate în atenție, învățare, memorie și dispoziție.

Toate aceste modificări ale creierului sunt, probabil, responsabile pentru starea de spirit, oboseală și modificările cognitive care sunt, în mod obișnuit, semnalate de pacienții cu COVID-19. La rândul său, acest lucru poate sta la baza simptomelor raportate de stres, anxietate și depresie la pacienții care au contractat virusul.

Noul coronavirus ne afectează creierul

Noul coronavirus ne afectează creierul, indiferent dacă am contractat boala sau nu. Credit: Teo Tarras/Shutterstock

Nu doar persoanele care au contractat virusul responsabil de COVID-19 au suferit de anxietate crescută și depresie în timpul pandemiei. Îngrijorarea excesivă privind contractarea sau răspândirea virusului de către alți membri ai familiei, precum și izolarea și singurătatea, ne poate schimba și chimia creierului.

Stresul repetat este un factor declanșator major al inflamației persistente în organism, care poate afecta creierul și poate micșora hipocampul și, prin urmare, ne afectează emoțiile. Stresul poate afecta, de asemenea, nivelurile de serotonină și cortizol din creier, ceea ce ne pot afecta starea de spirit. În cele din urmă, toate aceste modificări pot provoca simptome de depresie și anxietate.

Antrenamentul creierului

Creierul este incredibil de plastic, ceea ce înseamnă că se poate adapta pentru a compensa daunele. Chiar și afecțiuni grave, cum ar fi pierderea memoriei și depresia, pot fi îmbunătățite făcând lucruri care modifică funcția creierului și chimia acestuia.

Lucrarea noastră analizează soluții promițătoare pentru combaterea simptomelor de stres, anxietate și depresie la pacienții cu COVID-19, dar nu numai.

Știm deja că exercițiile fizice și tehnicile mindfulness, care ne ajută să rămânem conectați la prezent, sunt utile pentru combaterea stresului cerebral. Într-adevăr, studiile au arătat modificări benefice, funcționale și structurale, ale cortexului prefrontal (implicat în planificarea și luarea deciziilor), hipocamp și amigdala în urma meditației mindfulness.

Un studiu a arătat o densitate sporită de substanță cenușie, țesutul care conține majoritatea celulelor creierului și o componentă cheie a sistemului nervos central, în hipocampul stâng după opt săptămâni de antrenament mindfulness.

De remarcat că toate acestea sunt regiuni cerebrale afectate de virusul COVID-19. În plus, antrenamentul cognitiv poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea atenției, memoriei și la creșterea motivației.

Cei care prezintă simptome persistente sau severe care afectează sănătatea mintală pot avea nevoie de o evaluare clinică din partea unui psiholog sau psihiatru. În astfel de cazuri, există tratamente farmacologice și psihologice disponibile, cum ar fi antidepresivele sau terapia comportamentală cognitivă.

Dispozitivele portabile moderne (urmăritorul de activitate) și platformele digitale (aplicații mobile), care pot fi ușor integrate în viața de zi cu zi, pot fi de ajutor în acest sens.

De exemplu, urmăritorii de activități pot monitoriza ritmul cardiac și tiparele de somn, semnalând atunci când purtătorul dispozitivului poate beneficia de activități precum meditație, exerciții fizice sau somn suplimentar. Există, de asemenea, aplicații care vă pot ajuta să vă reduceți nivelul de stres.

Toate aceste tehnici sunt, probabil, benefice pentru toată lumea și ne pot ajuta să ne îmbunătățim rezistența cognitivă și sănătatea mintală, pregătindu-ne pentru viitoare evenimente critice, cum ar fi alte pandemii globale.

Ca societate, trebuie să anticipăm provocările viitoare pentru sănătatea creierului, cunoașterea și bunăstarea noastră. Ar trebui să folosim aceste tehnici în școli pentru a promova rezistența cognitivă pe tot parcursul vieții începând de la o vârstă fragedă.

Traducere dupa Coronavirus: the pandemic is changing our brains – here are the remedies

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.