Câți sateliți orbitează Pământul?

Se pare că în fiecare săptămână o rachetă este lansată în spațiu transportând roboţi către Marte, turiști sau, cel mai frecvent, sateliți.

Ideea că „spațiul se aglomerează” există de câțiva ani, dar cât este de aglomerat spaţiul în realitate? Și cât de aglomerat va deveni?

Sunt profesor de fizică și director al Centrului pentru Știință și Tehnologie Spațială de la Universitatea din Massachusetts, Lowell.

Chiar dacă mulți sateliți care au fost puși pe orbită au încetat să mai funcţioneze și au ars în atmosferă, mai sunt încă mii de sateliţi pe orbită în jurul Pământului.

Cei care urmăresc lansările sateliților nu anunţă întotdeauna cifrele exacte privind numărul acestora, dar tendința generală este clară și uluitoare.

De când Uniunea Sovietică a lansat Sputnik, primul satelit creat de om, în 1957, omenirea a pus, în mod constant, tot mai multe obiecte pe orbită, în fiecare an. În a doua jumătate a secolului XX a existat o creștere lentă, dar constantă, cu aproximativ 60 până la 100 de sateliți lansați anual, până la începutul anilor 2010.

Dar de atunci, ritmul a crescut dramatic.

Până în 2020, 114 lansări au transportat aproximativ 1.300 de sateliți în spațiu, depășindu-se pentru prima dată numărul de 1.000 de noi sateliți pe an. Niciun an nu se compară însă cu 2021. Începând cu 16 septembrie, aproximativ 1.400 de noi sateliți au început deja să înconjoare Pământul și această tendinţă va continua.

Recent, SpaceX a lansat pe orbită încă 51 de sateliți Starlink, astfel încât la data de 16 septembrie 2021 numărul sateliţilor era de 7941.

Sateliți mici, acces ușor pe orbită

Există două motive principale pentru această creștere exponențială a numărului de sateliți.

În primul rând, nu a fost niciodată mai ușor să lansezi un satelit în spațiu.

De exemplu, pe 29 august 2021, o rachetă SpaceX a transportat mai mulți sateliți, inclusiv unul construit de studenții mei către Stația Spațială Internațională. În data de 11 octombrie 2021, acești sateliți au ajuns orbită.

Miniaturizarea a permis realizarea unor sateliți minusculi, precum cel din imagine la care lucrează studenții. Credit: Edwin Aguirre/Universitatea din Massachusetts Lowell, CC BY-ND

Al doilea motiv este că rachetele pot transporta tot mai mulți sateliți mai ușor și mai ieftin ca niciodată. Această creștere nu se datorează rachetelor care au devenit mai puternice.

Mai degrabă, sateliții au devenit mai mici datorită miniaturizării din industria electronică. Marea majoritate a sateliţilor (94%) lansaţi în 2020 erau de mici dimensiuni, sateliți care cântăreau mai puțin de aproximativ 600 de kilograme.

Majoritatea acestor sateliți sunt utilizați pentru observarea Pământului sau pentru comunicații și Internet.

Cu scopul de a aduce internetul şi în zonele slab dezvoltate ale globului, două companii private, Starlink by SpaceX și OneWeb au lansat împreună aproape 1.000 de sateliţi de mici dimensiuni doar în 2020. Aceste companii intenționează să lanseze peste 40.000 de sateliți în următorii ani pentru a crea o aşa-numită „megaconstelație” de sateliţi pe o orbită joasă a Pământului.

Mai multe companii urmăresc această piață, evaluată la 1 trilion de dolari SUA, în special Amazon cu Proiectul Kuiper.

„Constelațiile” mari de sateliţi, precum Starlink-ul lui SpaceX prezentat în videoclipul de mai sus, vor mări dramatic numărul de obiecte care orbitează Pământul și care creează deja probleme.

Un cer aglomerat

Odată cu creșterea uriașă a numărului sateliților, temerile unui cer aglomerat s-au confirmat. La o zi după ce SpaceX a lansat primii 60 de sateliți Starlink, astronomii s-au plâns că aceştia perturbă observaţiile astronomice şi studiul stelelor.

Dacă impactul unui număr mare de sateliţi asupra astronomiei în domeniul optic este ușor de înțeles, radioastronomii se tem că sensibilitatea telescoapelor scade cu până la 70% pentru anumite frecvențe din cauza interferențelor provenite de la „megaconstelațiile” de sateliţi, cum ar fi Starlink.

Experții au studiat și au discutat despre potențialele probleme cauzate de aceste „constelații” de sateliţi și despre modalitățile prin care producătorii sateliţilor le-ar putea evita. Printre acestea se numără reducerea numărului și luminozității sateliților, partajarea poziţiei acestora, dar și utilizarea unui software mai bun de procesare a imaginilor.

Pe măsură ce orbita joasă a Pământului se aglomerează, îngrijorarea cu privire la resturile spațiale crește, la fel ca și riscul producerii unor coliziuni.

Tendințe viitoare

Cu mai puțin de 10 ani în urmă, „democratizarea” spațiului era un obiectiv de realizat. În prezent, cu proiecte studențești pe Stația Spațială Internaţională și peste 105 țări care au cel puțin un satelit în spațiu, s-ar putea argumenta că acest obiectiv este la îndemână.

Fiecare progres tehnologic perturbator necesită actualizări ale regulilor sau crearea altora noi.

SpaceX a testat modalități de reducere a impactului constelațiilor Starlink, iar Amazon a dezvăluit planuri de eliminare a sateliților de pe orbită în termen de 355 de zile de la finalizarea misiunii lor.

Toate aceste acțiuni, dar şi alte măsuri ale diferitelor părți interesate mă fac să sper că prin știință și eforturi umane se vor găsi soluții durabile la această potențială criză.

Traducere după How many satellites are orbiting Earth?