Numărul vertebratelor a scăzut cu 60% în aproximativ 40 de ani
Nu este un secret faptul că schimbările climatice și distrugerea habitatelor naturale s-au amplificat ca urmare a activităţii umane și industrializării accelerate din ultimul secol, ceea ce a afectat viața sălbatică de pe planeta noastră.
Într-un studiu recent, care a fost publicat de World Wildlife Foundation (WWF), oamenii de ştiinţă au analizat cele mai recente date privind populațiile de animale sălbatice la nivel planetar și au semnalat o scădere a numărului vertebratelor în medie cu 60%.
În Raportul Planeta Vie 2018 (Living Planet Report 2018), publicat recent de WWF, cercetătorii au studiat numeroasele efecte provocate de activitatea umană asupra pădurilor, oceanelor, râurilor și a climei, iar concluziile nu sunt deloc încurajatoare.
Între anii 1970 şi 2014, planeta noastră a pierdut mai mult de jumătate din animale sălbatice, în conformitate cu Indexul Planeta Vie (Living Planet Index).
În urma analizei a aproape 17.000 de populații care reprezintă 4.000 de specii de vertebrate răspândite pe tot globul, cercetătorii au constatat o scădere, în medie, cu 60% a numărului de vertebrate într-o perioadă puțin mai mare de 40 de ani.
Habitatul urşilor polari se reduce cu o rată alarmantă. Credit: Skeeze.
Cele mai afectate regiuni sunt în America Centrală și de Sud, care alcătuiesc zona neotropică, unde numărul de vertebrate din mai mult de 1.000 de populații a scăzut cu aproximativ 4,8% pe an începând din anul 1970, ceea ce echivalează cu un declin general de 89% în mai puțin de jumătate de secol.
Cercetătorii au raportat un declin de 83% în cazul a 880 de specii cuprinzând mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești. Toate aceste cifre arată schimbările în rândul unor populații de animale pentru care există măsurători și, prin urmare, ele nu evidenţiază întreaga biodiversitate.
Tehnica de studiu
Este important să reţinem că Indexul Planeta Vie reprezintă o metodă standardizată pentru estimarea biodiversităţii planetei pe care nu o putem măsura cu o precizie absolută.
Astfel, Zoological Society din Londra și WWF au creat un model prin care să controleze incertitudinile cu privire la cum sunt stabilite aceste constatări. Printre acestea se numără distribuția neuniformă a locurilor de unde sunt colectate datele (cele mai multe populații de animale sălbatice pentru care există măsurători provin din America de Nord) și modul cum este estimată diversitatea unor specii (este mai probabil să numărăm cu precizie numărul de rinoceri decât numărul șoarecilor de câmp).
Cele mai utilizate tehnici prin care se estimează numărul animalelor sălbatice sunt numărarea directă, camera-capcană, dispozitivele de urmărire și analiza statistică. Mai mult, toate aceste rezultate trebuie extrapolate, deoarece vertebratele reprezintă doar 3% din toate animalele.
Datele privind numărul nevertebratelor sunt mult mai puţine, dar rapoartele publicate până în prezent indică o tendință similară de reducere a numărului și diversității speciilor şi în rândul nevertebratelor.
Broască ţestoasă (Caretta caretta) prinsă într-o plasă abandonată în Marea Mediterană. Credit: Naturepl.com/Jordi Chias/WWF.
Impactul asupra umanității
Sfârșitul ultimei ere glaciare, din urmă cu aproximativ 12.000 de ani, a marcat începutul unei ere geologice cunoscută sub numele de Holocen.
Cu toate acestea, există propuneri privind redenumirea acestei epoci în Antropocen, un nume neoficial care descrie actuala eră geologică și care subliniază efectul activității omului asupra ecosistemelor la nivel global.
Există dovezi tot mai numeroase că influența omului asupra florei şi faunei Pământului va marca o perioadă distinctă din istoria Pământului.
Rezultatele raportului Planeta Vie 2018 adaugă noi dovezi care indică faptul că suntem în mijlocul celei de-a şasea extincţii în masă de pe Pământ, care a fost provocată de om.
Multe dintre perspectivele actuale sunt sumbre, în mare măsură pentru că nu se depun eforturi susţinute pentru a contracara efectiv efectele provocate de activitatea omului la nivel global. Cu toate acestea, suntem mai dependenți de biodiversitatea planetei noastre decât ne putem imagina.
De exemplu, recifele de corali reprezintă un habitat pentru viața marină, o sursă naturală de medicamente și o barieră subacvatică care protejează împotriva inundațiilor din zona ţărmului marin.
Cu toate acestea, creșterea temperaturilor oceanelor provoacă dispariţia recifelor de corali ceea ce va conduce la o creștere de aproximativ 91% a costurilor legate de daunele produse de inundații la nivel mondial.
Raportul Planetă Vie 2018 indică faptul că printre cele mai grave amenințări la adresa biodiversității se numără poluarea, distrugerea habitatelor, pescuitul excesiv și schimbările climatice.
Acum, mai mult ca niciodată, este esențial să înţelegem impactul deciziilor noastre de zi cu zi asupra mediului înconjurător.
Problemele semnalate în Raportul Planetă Vie 2018 nu trebuie considerate o cauză pierdută, deoarece există măsuri pe care le putem lua pentru a atenua impactul nostru asupra schimbărilor climatice și epuizării biodiversității.
Printre acestea se numără o atenţie sporită la dieta noastră (reducerea consumului de carne), evitarea unor cheltuieli inutile pentru producerea de energie din combustibili fosili (co-voiajare, în engleză carpooling, care presupune împărţirea costurilor unei deplasări cu maşina pe o distanță lungă, între orașe, cu alţi pasageri care călătoresc către aceeași destinație, mersul pe jos la locul de muncă) și o atenție sporită asupra impactului deciziilor noastre zilnice asupra mediului înconjurător (trebuie într-adevăr să folosim paie din plastic ?).
Sunt necesare sacrificii pentru a implementa schimbări care vor avea un impact pozitiv asupra mediului înconjurător, dar merită să facem această alegere pentru sănătatea planetei noastre.
Sursă: Sci-News