Laureaţii Premiului Nobel 2019

Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.

Premiile Nobel au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Premiile Nobel se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.

Premiul Nobel. Credit: Wikipedia

Premiul Nobel pentru Medicină 2019

Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe anul 2019 a fost acordat cercetătorilor William G. Kaelin Jr., Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza pentru „descoperirea modului în care celulele simt şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului”, potrivit anunţului Comitetului Nobel.

Înţelegerea acestui mecanism poate ajuta la dezvoltarea unor noi strategii de combatere a numeroase afecțiuni, inclusiv a cancerului.

William G. Kaelin jr. este un cercetător american, profesor de medicină la Universitatea Harvard.

Sir Peter J. Ratcliffe este un cercetător britanic, profesor la Universitatea Oxford.

Gregg L. Semenza este un cercetător american, profesor la Johns Hopkins University.

Importanța fundamentală a oxigenului a fost înțeleasă cu câteva secole în urmă, însă modul prin care celulele se adaptează la modificarea nivelurilor de oxigen a fost multă vreme un mister.

Premiul Nobel pentru Medicină din anul 2019 a recompensat studiul care dezvăluie mecanismele moleculare care stau la baza modului prin care celulele se adaptează la variațiile cantității de oxigen disponibil.

Detectarea nivelului de oxigen disponibil este esenţial pentru tratarea unui număr mare de afecţiuni.

Descoperirile laureaţilor din acest an, care au identificat mecanismul molecular care reglează activitatea genelor ca răspuns la diferite niveluri de oxigen, au o importanţă fundamentală pentru fiziologie şi deschid calea către noi strategii promiţătoare de combatere a anemiei, cancerului şi multor alte boli.

Premiul Nobel pentru Fizică 2019

Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2019 a fost acordat oamenilor de știință James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz pentru „contribuțiile privind înțelegerea evoluției Universului și a locului planetei Pământ în spațiul cosmic”, a anunțat Comitetul Nobel.

Anul acesta Premiul Nobel pentru Fizică a răsplătit studii care ne-au oferit o nouă perspectivă asupra evoluţiei şi structurii Universului, precum şi prima descoperire a unei exoplanete pe orbita unei stele similare Soarelui.

Conform Comitetului Nobel, aceste descoperiri au schimbat radical modul cum înţelegem Universul şi locul nostru în Univers.

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorului James Peebles pentru contribuția sa la înțelegerea evoluției Universului și oamenilor de știință Michel Mayor și Didier Queloz pentru descoperirea primei exoplanete care orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui, aflată la o distanță de doar 50 de ani-lumină.

James Peebles, deţinătorul titlului de Profesor Emerit Albert Einstein la Universitatea Princeton, are dublă cetăţenie canadiană şi americană şi de-a lungul a două decenii (începând cu anii ’60), a elaborat un cadru teoretic ce se află la baza modului în care înţelegem Universul, de la Big Bang până în prezent.

Descoperirile lui James Peebles au arătat că materia barionică (materia obișnuită) reprezintă doar aproximativ 5% din toată materia şi energia din Univers, restul de 95% fiind reprezentat de materia întunecată şi energia întunecată.

În căutarea unor lumi ascunse, oamenii de ştiinţă elveţieni Michel Mayor şi Didier Queloz au explorat galaxia   Calea Lactee din care face parte şi Sistemul Solar.

În anul 1995 ei au descoperit prima planetă din afara Sistemului Solar, aflată pe orbita stelei 51 Pegasi, o stea din aceeaşi categorie cu Soarele.

Descoperirea lor a dat startul unei revoluţii în astronomie. De atunci au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee şi, pornind de la studiul lor, au apărut noi teorii despre modul cum se formează planetele.

Premiul Nobel pentru Chimie 2019

Cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2019, potrivit anunţului făcut de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia.

Laureaţii din acest an au fost premiaţi pentru „dezvoltarea bateriilor Litiu-ion, care au creat o lume reîncărcabilă”, a precizat Goran K. Hansson, secretarul general al instituţiei suedeze.

Bateriile Litiu-ion, uşoare, reîncărcabile şi cu capacitate mare de stocare, sunt utilizate într-o gamă vastă de dispozitive, de la telefoane mobile şi laptopuri, până la automobile electrice.

De asemenea, bateriile Litiu-ion pot să stocheze cantităţi importante de energie provenind din surse solare şi eoliene, făcând astfel posibilă apariţia unei societăţi umane capabile să funcţioneze fără să utilizeze combustibili fosili, au precizat reprezentaţii Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia.

Bateriile Litiu-ion sunt folosite pe plan global pentru a alimenta diverse dispozitive electronice portabile, utilizate pentru comunicare, studiu, muzică sau pentru a căuta informaţii pe Internet. Ele au permis, de asemenea, dezvoltarea automobilelor electrice cu autonomie sporită de deplasare şi stocarea energiilor provenite din surse regenerabile.

Bateriile Litiu-ion au revoluţionat vieţile oamenilor de când au pătruns pentru prima dată pe piaţă în versiuni comercializate în masă, în  anul 1991. Punând bazele unei societăţi fără combustibili fosili, aceste dispozitive reprezintă unul dintre cele mai mari beneficii aduse omenirii, a precizat Comitetul Nobel.

John B. Goodenough, născut în 1922 în Jena, Germania, a obţinut doctoratul în chimie la Universitatea Chicago din Statele Unite în anul 1962 şi a fost decanul facultăţii de Inginerie în cadrul Universităţii Texas din oraşul american Austin.

M. Stanley Whittingham, născut în 1941 în Marea Britanie, a obţinut doctoratul în 1968 la Universitatea Oxford. Este profesor-emerit la Binghampton University din New York.

Akira Yoshino, născut în 1948 în Suita, Japonia, a devenit doctor în chimie în anul 2005 la Universitatea Osaka. Este cercetător-emerit la Asahi Kasei Corporation din Tokyo şi profesor la Universitatea Meijo din Nagoya.

Premiul Nobel pentru Literatură 2019

Premiul Nobel pentru Literatură 2019, dar și premiul pentru anul 2018, au fost decernate de Academia Suedeză.

Autorul austriac Peter Handke este câștigătorul de anul acesta, iar autoarea poloneză Olga Tokarczuk este laureata Premiului Nobel 2018.

Olga Tokarczuk a fost premiată pentru „o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă traversarea hotarelor ca o formă de viaţă”, a declarat secretarul general al Academiei Suedeze, Mats Malm.

Tokarczuk este cea de-a 15-a femeie care primeşte Premiul Nobel pentru Literatură, de la înfiinţarea acestuia, în anul 1901.

Peter Handke a fost recompensat „pentru o operă marcantă care, cu ingenuitate lingvistică, a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”, potrivit Academiei Suedeze.

Tokarczuk (57 de ani), considerată în Polonia drept una dintre cele mai talentate romanciere din generaţia sa, îşi poartă cititorii într-o căutare pe urmele adevărului traversând universuri policrome şi amestecând cu fineţe realul cu metafizicul, notează AFP.

Operele autoarei poloneze sunt pe lista celor mai bine vândute cărţi în Polonia, traduse în peste 25 de limbi, inclusiv în catalană şi chineză. Multe dintre acestea au fost adaptate pentru scenă sau ecran.

Peter Handke (76 de ani) a publicat peste 80 de volume şi este unul dintre autorii de limbă germană cei mai citiţi şi reprezentaţi pe scenă.

Născut în 1942 în localitatea Griffen din regiunea Carintia, aflată în sudul Austriei, Handke este un autor care a luptat împotriva convenţiilor, cu preţul unor polemici violente, în special din cauza luărilor de poziţie prosârbe, notează AFP.

Nobelul pentru Literatură?

„Ar trebui desfiinţat într-o zi. Este o canonizare falsă”, care „nu aduce nimic cititorului”, a declarat Handke.

Cu toate acestea, potrivit Academiei Suedeze, Peter Handke a declarat că este foarte fericit şi că va veni cu siguranţă să-şi primească premiul la ceremonia desfăşurată pe 10 decembrie în Suedia.

Premiul Nobel pentru Pace 2019

Premierul etiopian Abiy Ahmed este laureatul Premiului Nobel pentru Pace pe anul 2019, a anunţat Berit Reiss-Andersen, preşedinta Comitetului Nobel norvegian, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Premierul etiopian (43 de ani) primeşte această distincţie pentru demersurile sale în scopul reconcilierii istorice a ţării sale cu Eritreea, dar şi pentru susţinerea păcii şi cooperării regionale.

Abiy Ahmed a fost recompensat „pentru eforturile sale în vederea ajungerii la pace şi în favoarea cooperării internaţionale, în special pentru iniţiativa sa determinantă vizând reglementarea conflictului frontalier cu Eritreea”, a precizat Berit Reiss-Andersen, potrivit AFP.

Etiopia şi Eritreea au fost angajate între anii 1998 şi 2000 într-un război la frontieră soldat cu zeci de mii de morţi, încheiat la 17 septembrie 2018 cu un acord de pace semnat de noul premier reformist pe atunci Abiy Ahmed şi preşedintele din Eritreea, Isaias Afwerki.

Acordul de pace a pus capăt oficial unei perioade de 20 de ani de întrerupere a relaţiilor diplomatice.

Premiul Nobel vizează în egală măsură „recunoaşterea tuturor actorilor ce au contribuit la pacea şi reconcilierea din Etiopia şi din regiunile Africii de est şi nord-est”, a menţionat preşedinta Comitetului Nobel norvegian, subliniind în particular rolul preşedintelui eritreean Isaias Afwerki.

Premiul Nobel pentru Economie 2019

Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit economiştilor Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer pentru „abordarea lor experimentală în vederea diminuării sărăciei globale”, informează site-ul oficial nobelprize.org.

 

„Laureaţii de anul acesta au introdus o nouă abordare pentru a obţine răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de luptă împotriva sărăciei globale. Cercetările lor au îmbunătăţit considerabil capacitatea noastră de a lupta împotriva sărăciei globale, care este acum un domeniu de cercetare înfloritor”, se arată într-un comunicat al Academiei Suedeze.

Ca rezultat direct al unuia din studiile lor, mai mult de cinci milioane de copii din India au beneficiat de pe urma unor programe școlare eficiente de reducere a sărăciei. Un alt exemplu îl reprezintă subvenţiile semnificative introduse de multe state vizând măsuri preventive de îngrijire a sănătăţii, potrivit sursei citate.

Abhijit Banerjee s-a născut în 1961 în Mumbai, iar Michael Kremer s-a născut în 1964 şi este economist la Harvard University, Cambridge, SUA. Cei doi au cetăţenie americană, în timp ce Esther Duflo are dublă cetăţenie, franceză şi americană. Abhijit Banerjee este căsătorit cu Esther Duflo şi lucrează împreună la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Cambridge, SUA.

Esther Duflo, născută în 1972 la Paris, Franţa, este a doua femeie care obţine Premiul Nobel pentru Economie, dar şi cea mai tânără persoană recompensată cu această celebră distincţie.

În anul 2009, Elinor Ostrom (SUA) a devenit prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Economie.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

 

Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.