Izolarea socială modifică structura creierului şi afectează cogniţia

De ce ne bucurăm atunci când suntem în grupuri mari la festivaluri, jubilee și alte evenimente publice?

Potrivit ipotezei creierului social, aceasta se datorează faptului că creierul uman a evoluat, în mod special, pentru a susţine interacțiunile sociale. Studiile au arătat că apartenența la un grup poate duce la îmbunătățirea bunăstării și la creșterea satisfacţiei vieţii.

Din păcate însă, mulți oameni sunt singuri sau izolați social. Dacă creierul uman a evoluat într-adevăr pentru interacțiunea socială, atunci ar trebui să ne așteptăm ca acest lucru să-l afecteze în mod semnificativ.

Studiul nostru recent, publicat în Neurology, arată că izolarea socială este legată de schimbări în structura creierului și cogniţie, procesul mental de dobândire a cunoștințelor. Mai mult, există un risc crescut de demență la adulții în vârstă.

O mulțime de dovezi susţin ipoteza creierului social.

Un studiu care a cartografiat regiunile creierului asociate cu interacțiunea socială la aproximativ 7.000 de oameni a arătat că regiunile creierului implicate, în mod constant, în diverse interacțiuni sociale sunt strâns legate de rețelele neuronale care susțin cunoașterea, inclusiv rețeaua mod implicit (care este activă atunci când nu ne concentrăm asupra lumii exterioare), rețeaua de proeminență (care ne ajută să selectăm ceea ce avem în atenție), rețeaua subcorticală (implicată în memorie, emoție și motivație) și rețeaua executivă centrală (care ne permite să ne controlăm emoțiile).

Am vrut să analizăm mai îndeaproape modul în care izolarea socială afectează materia cenușie, regiunile creierului din stratul exterior al creierului, constând din neuroni. Prin urmare, am studiat datele din Biobank, Marea Britanie, de la aproape 500.000 de oameni cu o vârstă medie de 57 de ani.

Oamenii au fost clasificați ca izolați social dacă locuiau singuri, nu aveau contacte sociale in fiecare lună și nu participau la activități sociale săptămânal.

Studiul nostru a inclus și investigații de neuroimagistică prin RMN de la aproximativ 32.000 de persoane. Acest lucru a arătat că persoanele izolate social au o cogniție mai slabă, inclusiv în privinţa memoriei și a timpului de reacție și un volum mai mic de materie cenușie în multe părți ale creierului.

Aceste zone includ regiunea temporală (care procesează sunetele și ajută la codificarea memoriei), lobul frontal (care este implicat în atenție, planificare și sarcini cognitive complexe) și hipocampul – o zonă cheie implicată în învățare și memorie, care este de obicei afectată devreme în boala Alzheimer.

Am descoperit o legătură între volumele reduse de materie cenușie și procesele genetice specifice care sunt implicate în boala Alzheimer.

De asemenea, în cazul celor izolați social, dar nu singuri, s-a constatat un risc cu 26% mai mare de demență.

Procesele de bază

Izolarea socială trebuie examinată mai detaliat în studiile viitoare pentru a determina mecanismele exacte din spatele efectelor sale profunde asupra creierului uman.

Persoanele izolate s-ar putea să sufere de stres cronic. Acest lucru are, la rândul său, un impact major asupra creierului și, de asemenea, asupra sănătății.

Un alt factor poate fi acela că, dacă nu folosim anumite zone ale creierului, pierdem o parte din funcția lor. Un studiu cu șoferi de taxi a arătat că un număr mai mare de rute și adrese memorate este asociat cu o creştere a volumului hipocampului. În consecinţă, este posibil ca utilizarea limbajului și a altor procese cognitive, cum ar fi atenția și memoria, să se diminueze dacă nu ne angajăm, în mod regulat, în discuții sociale.

Acest lucru ne poate afecta capacitatea de a executa mai multe sarcini cognitive complexe, deoarece memoria și atenția sunt cruciale pentru o gândire cognitivă complexă.

Abordarea singurătății

Un set puternic de abilități de gândire de-a lungul vieții, numit „rezervă cognitivă”, poate ajuta la menținerea creierului activ. O modalitate bună de a face acest lucru este prin învățarea unor lucruri noi, cum ar fi o limbă străină sau un instrument muzical.

S-a demonstrat că rezerva cognitivă ameliorează cursul și severitatea îmbătrânirii. De exemplu, poate proteja împotriva unui număr de boli sau tulburări de sănătate mintală, inclusiv forme de demență, schizofrenie și depresie, în special după leziuni cerebrale traumatice.

Singurătatea

Singurătatea afectează memoria şi viteza de reacţie. Credit: Zhuravlev Andrey/Shutterstock

Există, de asemenea, elemente ale stilului de viață care pot îmbunătăți cogniția și bunăstarea. Printre acestea se număra o dietă sănătoasă și exercițiile fizice. Pentru boala Alzheimer există câteva tratamente farmacologice, dar eficacitatea acestora trebuie îmbunătățită, iar efectele secundare trebuie reduse.

Există speranță că în viitor vor exista tratamente mai bune pentru îmbătrânire și demență. O direcţie de cercetare în acest sens este reprezentată de cetonele exogene, o sursă de energie alternativă la glucoză, care pot fi ingerate prin suplimente nutritive.

Aşa cum arată studiul nostru, abordarea izolării sociale ar putea ajuta, de asemenea, în special la bătrânețe. Autoritățile sanitare ar trebui să facă mai mult pentru a verifica cine este izolat și să organizeze activități sociale pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în această situaţie.

Atunci când oamenii nu sunt în măsură să interacționeze în persoană, tehnologia poate oferi un substitut. Cu toate acestea, acest lucru este aplicabil mai degrabă generațiilor mai tinere care sunt familiarizate cu utilizarea tehnologiei pentru a comunica. Prin antrenament, tehnologia poate fi eficientă și în reducerea izolării sociale la adulții în vârstă.

Interacțiunea socială este extrem de importantă. Un studiu a constatat că dimensiunea grupului nostru social este de fapt asociată cu volumul cortexului orbitofrontal (implicat în cogniția socială și emoție), o regiune a cortexului prefrontal.

Dar de câți prieteni avem nevoie?

Cercetătorii se referă adesea la „numărul lui Dunbar” pentru a descrie dimensiunea grupurilor sociale, constatând că nu suntem capabili să menținem mai mult de 150 de relații și, de obicei, păstrăm doar 5 relații apropiate.

Cu toate acestea, există unele rapoarte care sugerează o lipsă de dovezi empirice cu privire la numărul lui Dunbar și sunt necesare cercetări suplimentare privind dimensiunea optimă a grupurilor sociale.

Traducere după Social Isolation Actually Changes The Structure of Our Brains, Neuroimaging Reveals

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.