Davos 2021 şi Marea Resetare

Cel de-al 51-lea Forum Economic Mondial a început pe 25 ianuarie 2021 cu o diferență majoră față de alți ani.

Chiar dacă aceasta este renumita adunare anuală din stațiunea de schi Davos din Elveția a liderilor mondiali din afaceri, guverne și societatea civilă, evenimentul din acest an se va desfăşura în mod virtual din cauza pandemiei COVID-19.

Inevitabil, evenimentul la care sunt aşteptaţi peste 1200 de delegați din 60 de țări își propune să răspundă evenimentelor apocaliptice din ultimele 12 luni.

„Un an crucial pentru refacerea încrederii” este tema întâlnirii, bazată pe conceptul „resetării globale” pe care Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial (WEF-World Economic Forum) și prințul Charles l-au lansat anul trecut.

Fondatorul Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, într-o conferință de presă înainte de Davos 2021. Credit: EPA

Evenimentul va fi însoțit de evenimente virtuale în 430 de orașe din întreaga lume, pentru a sublinia faptul că ne confruntăm cu provocări globale care necesită soluții și acțiuni globale.

Se recunoaşte astfel faptul că efectele pandemiei sunt, cel mai probabil, agravate din ce în ce mai mult de alte amenințări globale majore, inclusiv criza climatică, crizele financiare și inegalitatea socială și economică.

Pentru a exemplifica, rata mortalității COVID-19 în Marea Britanie a fost în decembrie 2019 de peste două ori mai mare în zonele cele mai defavorizate comparativ cu cele mai puțin defavorizate.

Deci, cât de reușită va fi misiunea Forumului Economic Mondial?

Lecții din istorie

Nu este prima dată când crizele globale au necesitat acțiuni globale, dar rezultatele nu au fost întotdeauna cele aşteptate.

După primul război mondial, Marea Britanie a jucat un rol esențial în formarea Ligii Națiunilor pe scena internațională, dar, în cele din urmă, insistența Regatului Unit asupra reparațiilor postbelice au subminat redresarea economică și stabilitatea politică a Germaniei.

Prima întâlnire a Adunării Ligii Națiunilor în noiembrie 1920. Credit: Wikimedia

Atunci când s-a încercat prevenirea unor conflicte viitoare, spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial, lecțiile au fost, într-o oarecare măsură, învățate din trecut.

Aliații s-au întâlnit la Bretton Woods, New Hampshire, SUA, în anul 1944 pentru a dezvolta politici de stabilitate economică.

Acest lucru a condus la apariţia unui nou sistem de cursuri de schimb interconectate, care a fost centrat în jurul dolarului SUA bazat pe aur, și noi instituții care să contribuie la gestionarea acestuia, inclusiv Fondul Monetar Internațional și ceea ce a devenit ulterior Banca Mondială.

A urmat în următorii câțiva ani Organizația Națiunilor Unite și precursorul Organizației Mondiale a Comerțului.

Sistemul Bretton Woods a rezistat până la începutul anilor 1970, atunci când SUA a renunțat la standardul pe bază de aur, dar o mare parte din sistemul creat în anii 1940 supraviețuiește, într-o formă sau alta, şi astăzi.

Criza financiară din 2007-2009, care a implicat prima recesiune globală din anii 1930, a condus la numeroase solicitari de acțiune pentru prevenirea unor crize similare în viitor. A existat o oarecare înăsprire a reglementărilor, dar amenințarea instabilității a rămas din cauza datoriilor excesive și a speculațiilor financiare prea mari.

Deoarece doar anii 1940 a existat un răspuns, cu adevărat adecvat, la crizele globale, ce se va întâmpla de această dată?

Marea Resetare

Viziunea Forumului Economic Mondial cu privire la „Marea Resetare” recunoaște că pentru a aborda aceste crize nu sunt necesare doar reforme economice şi măsuri de combatere a încălzirii climatice sau pandemiei COVID-19.

Ideea este că o acțiune globală trebuie să fie susținută de misiunea de a schimba societatea, de a o face mai incluzivă și mai coezivă, pentru a corela sustenabilitatea mediului cu sustenabilitatea socială.

Forumul Economic Mondial urmăreşte acţiuni pe șapte teme cheie: durabilitatea mediului, economii mai echitabile, tehnologie pentru o viaţă mai bună, viitorul muncii și necesitatea recalificării, afaceri mai bune, servicii medicale mai bune cu un acces echitabil pentru toți și „dincolo de geopolitică”, guvernele naționale colaborând la nivel global.

În opinia Forumului Economic Mondial cheia este restabilirea încrederii publice, care este „erodată, în parte, din cauza modului cum au fost percepute unele acţiuni de combatere a pandemiei cu noul coronavirus”.

Această misiune se poate dovedi dificilă, având în vedere că există puține schimbări în conducerea corporativă sau guvernamentală.

Marea speranță este Joe Biden, în vârstă de 78 de ani, care a fost vicepreședinte SUA timp de opt ani, timp în care multe dintre aceste probleme s-au amplificat, nefiind rezolvate.

Ce poate schimba în bine Joe Biden? Credit: EPA

Optimismul Forumului Economic Mondial se bazează pe faptul că crizele de astăzi sunt atât de mari încât provoacă acțiune.

Sunt aşteptate noi crize financiare, iar criza climatică este tot mai mult considerată o amenințare existențială. Mai mult, pandemia COVID-19 este un dezastru uman şi economic uriaș.

Deriva neoliberală

O întrebare cheie pentru conferința Forumului Economic Mondial din acest an, care va fi urmată de o altă reuniune la Singapore în luna mai, este dacă avem nevoie de o nouă formă de globalizare.

A existat o formă de globalizare de piață liberă care a dus la primul război mondial, apoi o retragere în perioada interbelică. Bretton Woods a condus la o eră a globalizării reglementate din 1945 până în anii 1980. De atunci, „elita globală” a eliminat restricțiile de reglementare pentru orice, de la acţiunile financiare speculative transfrontaliere la fuziuni și achiziții.

Este necesară o nouă eră, care să se bazeze pe Acordul de la Paris pentru a limita schimbările climatice, mai ales ca şi SUA se va alătura din nou.

Trebuie să facem economia globală cu adevărat durabilă şi pentru aceasta avem nevoie de inițiative îndrăznețe pentru a combate speculațiile financiare, evaziunea fiscală, crizele financiare şi viitoarele pandemii, reducând inegalitățile privind veniturile pe glob.

Pentru aceasta trebuie să existe suficientă presiune populară, din partea cetățenilor, alegătorilor, consumatorilor, muncitorilor, profesorilor și activiștilor, pentru a determina guvernele și companiile să-şi schimbe fundamental practicile.

Chemări la acțiune au venit de la liderii de afaceri la Davos și în alte părți ale lumii de ani de zile.

Speranța este că, de această dată, amploarea situației de urgență va determina, în cele din urmă, o schimbare radicală inevitabilă.

Traducere după Davos 2021: to achieve a ‘great reset’, we can’t count on the same old globalists to lead the way