Prima dovadă a existenţei civilizaţiilor extraterestre este obiectul interstelar Oumuamua?

Profesorul Abraham (Avi) Loeb de la Universitatea Harvard consideră că obiectul spaţial 1I/2017 U1 (Oumuamua) în formă de trabuc, de origine extrasolară, descoperit aproape de Pământ în octombrie 2017, a fost, cel mai probabil, „o bucată de tehnologie avansată creată de o civilizație extraterestră îndepărtată”.

Oumuamua a fost descoperit de telescopul Pan-STARRS 1 al Universității din Hawaii pe 19 octombrie 2017, la mai bine de o lună după ce a trecut de cel mai apropiat punct de Soare.

„Cu mult înainte de a ne da seama de existența sa, obiectul s-a deplasat spre noi din direcția Vega, o stea aflată la doar 25 de ani-lumină distanță.

Oumuamua a traversat planul orbital, în care toate planetele din Sistemul nostru Solar gravitează în jurul Soarelui, pe 6 septembrie 2017. Traiectoria hiperbolică extremă a obiectului a garantat vizita acestui obiect în Sistemul Solar şi nu o prezenţa permanentă.

Pe 9 septembrie 2017, misteriosul vizitator a ajuns la periheliu, punctul în care s-a aflat cel mai aproape de Soare.

Ulterior, Oumuamua a ieşit din Sistemul Solar deplasându-se cu o viteză, în raport cu steaua noastră, de aproximativ 94.800 km pe oră, mai mult decât necesar pentru a scăpa de atracţia gravitaţională a Soarelui.

Oumuamua a depăşit distanța orbitală a lui Venus față de Soare în jurul datei de 29 septembrie și prin cea a Pământului în jurul datei de 7 octombrie, îndreptându-se rapid spre constelația Pegasus”, a scris profesorul Loeb în cartea sa „Extraterestru: Primul semn de viață inteligentă dincolo de Pământ (Extraterrestrial: The First Sign of Intelligent Life beyond Earth).

Povestea uluitoare a primului vizitator interstelar al Sistemului Solar. Credit: M. Kornmesser / ESO.

Observațiile efectuate de mai multe telescoape spațiale și terestre au detectat lumina soarelui reflectată de pe suprafața lui Oumuamua.

Variațiile mari ale luminozității sale au sugerat că obiectul interstelar este foarte alungit, având o lungime de până la 275 m.

Obiectul interstelar Oumuamua. Imagine artistică. Credit: M. Kornmesser / ESO.

Obiectul a avut, de asemenea, o accelerare mică, dar persistentă, care nu a putut fi explicată doar prin atracția gravitațională a Soarelui.

„De îndată ce observatorul din Hawaii a anunțat descoperirea sa și chiar în timp ce Oumuamua se deplasa spre periferia Sistemului Solar, astronomii din întreaga lume şi-au îndreptat telescoapele spre el. Comunitatea științifică a fost cel puţin curioasă”, a scris profesorul Loeb în carte.

O întrebare persistentă a fost: Cum arată Oumuamua?

Deși nu au avut o imagine clară a obiectului pe care să-și bazeze cercetările, astronomii au utilizat datele de la toate telescoapele care l-au urmărit timp de aproximativ 11 zile.

De îndată ce telescoapele s-au îndreptat spre Oumuamua, astronomii au căutat, în special, informații care să ajute la înţelegerea modului cum reflectă Oumuamua lumina soarelui.

„Pentru astrofizicieni, un obiect care își schimbă luminozitatea oferă indicii neprețuite ale formei sale. În cazul ‘Oumuamua, luminozitatea a variat de zece ori la fiecare opt ore, pe baza acestei observaţii estimându-se timpul necesar pentru o rotație completă.

Această variabilitate semnificativă a luminozității sale ne-a sugerat că forma lui Oumuamua era extremă, obiectul având o lungime de cel puțin cinci până la zece ori mai mare decât diametrul său”.

La aceste dimensiuni, s-au adăugat dovezi suplimentare prin care putem spune, cu certitudine, că Oumuamua a fost relativ mic”, a scris profesorul Loeb.

În cartea sa profesorul Loeb arată că „Oumuamua nu a fost nici cometă, nici asteroid”.

El susţine că există o singură explicație plauzibilă: Oumuamua este o bucată de tehnologie avansată creată de o civilizație extraterestră îndepărtată.

„Civilizația noastră a trimis cinci obiecte făcute de om în spațiul interstelar: Voyager 1, Voyager 2, Pioneer 10, Pioneer 11 și New Horizons.

Numai acest fapt sugerează potențialul nostru nelimitat de a ne aventura în spaţiul cosmic. La fel este şi comportamentul strămoșilor noștri îndepărtați”.

Dacă alte civilizații s-au dezvoltat acolo printre stele, nu ar fi simțit aceeași dorință de a explora, de a se aventura, dincolo de orizonturile familiare, în căutarea noului?

Judecând după comportamentul uman, acest lucru nu ar fi deloc surprinzător”, a scris profesorul Loeb.

Cartea profesorului Loeb va fi publicată de Houghton Mifflin Harcourt în data de 26 ianuarie 2021.

Sursă: Sci-News