Cel mai mare risc pentru omenire. Schimbările climatice pot provoca dispariţia oamenilor?
Afirmația că omenirea ar putea să dispară peste ceva mai mult de un deceniu ca urmare a schimbărilor climatice se bazează pe o neînțelegere.
Într-un raport din anul 2018 al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC-Intergovernmental Panel on Climate Change), cercetătorii au avertizat că omenirea trebuie să își reducă emisiile de dioxid de carbon (CO2) la jumătate până în anul 2030, pentru a evita o încălzire globală de 1,5° C peste nivelul înregistrat înainte de revoluția industrială.
Acest lucru înseamnă, de fapt, că mai avem la dispoziţie aproximativ 12 ani înainte ca efectele schimbărilor climatice să devină cu adevărat grave.
Omenirea poate trăi în continuare şi într-o lume marcată de schimbări climatice, dar tot mai multe vieți și habitate naturale vor fi amenințate.
Extincția oamenilor. Credit: Shutterstock.
Limitarea încălzirii globale nu este o sarcină uşoară, mai ales dacă ţinem cont că în acest secol ne confruntăm cu multe probleme în același timp și suntem mai dependenți unii de ceilalţi mai mult decât oricând.
Sub presiune
Pentru asigurarea alimentelor, omenirea depinde de sistemele globale de transport, de plată și de logistică. Acestea, la rândul lor, necesită combustibil, electricitate, comunicații și multe alte lucruri pentru a funcționa corespunzător.
Toate aceste sisteme sunt conectate între ele şi în cazul în care unul dintre ele se prăbuşeşte va provoca, cel mai probabil, haos prin prăbuşirea altor sisteme.
Este greu de estimat care este probabilitatea ca acest scenariu să devină realitate, deoarece nu ne-am mai confruntat niciodată cu o astfel de situaţie. Până nu demult, omenirea era răspândită în regiuni separate, care erau în mare măsură independente una de alta.
Acum ştim că schimbările climatice se manifestă la scară globală în același timp, ceea ce înseamnă că riscul prăbuşirii acestor sisteme interconectate este mai mare.
De exemplu, este mai ușor să ne concentrăm asupra securităţii informatice și aprovizionării cu energie atunci când nu suntem expuşi unor riscuri naturale. De asemenea, este dificil pentru guverne să mențină infrastructura atunci când politicienii sunt ocupați cu reacțiile oamenilor cu privire la creşterea prețurilor alimentelor, numărului de refugiați și a problemelor ecologice.
Ce putem face?
Geoingineria a fost propusă pentru reducerea impactului schimbărilor climatice, de exemplu prin scăderea nivelului de CO2 din atmosfera prin injectarea dioxidului de sulf pentru a reflecta razele solare în atmosferă.
Cu toate acestea, specialiştii avertizează că dacă geoingineria se va opri brusc efectele vor fi devastatoare asupra animalelor şi plantelor, ceea ce înseamnă că pulverizarea dioxidului de sulf în atmosferă trebuie diminuată treptat.
Mai rezonabil ar fi ca sistemele noastre să devină mai rezistente și există o mulțime de oportunități pentru a face acest lucru. În practică, aceasta înseamnă mai multă energie produsă pe plan local, sisteme de rezervă mai bune, o mai mare concentrare asupra măsurilor privind reducerea schimbărilor climatice și o disponibilitate mai mare pentru a plăti în plus pentru siguranță.
Dezastre și boli
Ce putem spune despre celelalte amenințări cu care se confruntă omenirea?
Deși pericolele naturale, cum ar fi cutremurele, tsunamiurile, vulcanii și uraganele, pot fi dezastruoase, ele reprezintă o amenințare relativ mică la supraviețuirea speciei umane.
Pericolele mari care pot provoca dispariția unor specii întregi sunt relativ rare. Mamiferele supraviețuiesc aproximativ un milion de ani, iar impacturile asteroizilor și erupţiile supervulcanilor se întâmplă destul de rar, astfel încât nu trebuie să ne îngrijoreze prea mult.
Cu toate acestea, pregătirile necesare pentru a putea devia de la traiectoria sa un posibil asteroid ameninţător sau pentru a supravieţui fără agricultură timp de un deceniu trebuie începute cât mai curând.
Asteroid. Credit: Shutterstock.
Pandemiile sunt mai rele. Știm că gripa din anul 1918 a ucis zeci de milioane de oameni din întreaga lume. Noi virusuri gripale apar în permanență și ar trebui să ne așteptăm la o pandemie mare cel puțin o dată la 100 de ani.
În ultimul secol medicina a progresat şi riscurile de îmbolnăvire au scăzut, dar călătorim din ce în ce mai mult ceea ce favorizează răspândirea bolilor.
Este puţin probabil ca pandemiile naturale să provoace dispariţia speciei umane, deoarece aproape întotdeauna există cineva care este imun la o anumită boală. Dar o pandemie gravă ar putea să distrugă civilizaţia umană aşa cum o cunoaştem în prezent.
Atacurile tehnologice
Armele biologice care folosesc bacterii, virusuri sau diferite ciuperci pentru a face rău oamenilor sau agriculturii reprezintă o altă problemă. Din fericire, acestea au fost rareori folosite în război, dar ar putea deveni mai periculoase în viitorul apropiat.
Ca urmare a progreselor în domeniul biotehnologiei este mai uşor şi mai ieftin ca niciodată să se modifice organismele și să se automatizeze activităţile aferente în laborator.
Pe măsură ce această tehnologie devine tot mai accesibilă, există un risc tot mai mare să fie folosită în scop militar. În prezent riscul este mic, dar cu siguranţă va deveni mai mare dacă nu vom găsi modalităţi mai bune de detectare a unor noi agenţi patogeni cât mai repede.
Probabil că cel mai mare risc pentru omenire îl reprezintă în prezent armele nucleare. Acest risc crește sau scade în funcție de tensiunile dintre țări și de competența celor care se ocupă de sistemele de avertizare timpurie.
În cadrul Future of Humanity Institute de la University of Oxford se studiază riscul reprezentat de inteligența artificială.
La fel ca în cazul biotehnologiei, în prezent acest risc este destul de mic, dar ar putea crește în timp, deoarece inteligența artificială devine tot mai performantă. De aceea este mai bine să verificăm în permanență că suntem în siguranță decât să ne pară rău de ceea ce putem crea cu ajutorul ei.
Trebuie să ne asigurăm că inteligenţa artificială funcţionează în siguranță și într-un mod care aduce beneficii omenirii. Riscul reprezentat de utilizarea inteligenţei artificiale este dificil de estimat, deoarece se schimbă în funcție de cât de bine suntem pregătiţi pentru ea.
Există un risc destul de mare pentru un dezastru, precum cele menţionate mai sus, în timpul vieții noastre, astfel încât ar trebui să depunem eforturi pentru a ne asigura că guvernele şi inteligenţa artificială acţionează în beneficiul omenirii în ansamblu, să înlocuim combustibilii fosili cu combustibili alternativi, să creăm sisteme performante de rezervă, descentralizând sistemele de bază, etc.
Chiar dacă riscul de producere a unui dezastru care să ameninţe specia umană este de unu la un milion, merită să ţinem cont de toate recomandările de mai sus până nu este prea târziu.
Traducere şi adaptare după Will climate change cause humans to go extinct?