Poate social media să vindece politica mondială?

Cum se bazează guvernele lumii pe tehnologiile digitale pentru a-şi exercita puterea?

Conform celor spuse de Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, în 2010, intimitatea nu mai reprezintă de mult o normă socială, în contextul în care social media joacă un rol crucial în tranziția informației private spre domeniul public.

Dar ce înseamnă acest lucru pentru guverne, cetățeni sau pentru exercițiul democrației?

Donald Trump nu a fost nici pe departe primul lider care a folosit un cont de Twitter pentru diseminarea politicilor sale sau pentru a influența climatul politic. Social media a dat naștere unui nou set de provocări pentru politica strategică, constituindu-se într-un aspect managerial problematic pentru multe guverne și administrații.

Pe de altă parte, social media se constituie într-o platformă gratuită pentru participarea publică în procesul democratic. Sunt multe voci care consideră că instrumentele pe care le pune la dispoziție pot oferi cetățenilor ocazia de a identifica capcanele guvernelor și ale politicilor acestora.

Social media vindecă politica mondială

Protestatarii postează pe rețelele de socializare în timp ce denunță politicile președintelui Donald Trump la mitingul Not My President’s Day din Los Angeles, California, 20 februarie 2017. Credit: David McNew/Reuters

Pe măsură ce guvernele acceptă rolul social media și influența pe care feedback-ul pozitiv sau negativ îl are asupra inițiativelor lor, aceste instituții se folosesc de instrumentele specifice acestui mediu virtual în propriul avantaj, cum ar fi în cazul diseminării de informații fabricate.

Această libertate de exprimare extinsă poate fi o sabie cu două tăișuri.

Un instrument care declanșează schimbarea

De partea bună a lucrurilor, social media cuprinde aplicații de socializare cum ar fi Facebook, servicii de micro-blogging, precum Twitter, bloguri, vloguri și site-uri de media-sharing, precum YouTube și Flickr.

Ca instrument de participare și colaborare, social media poate conecta utilizatorii și poate modela anumite comunități. Prin rolul deosebit de important pe care îl are în furnizarea de valoare publică pentru cetățeni, social media ajută și la o mai mare implicare a oamenilor în procesul politic și al luării deciziilor. Social media contribuie la simplificarea acestuia prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor.

În prezent, patru din cinci țări se folosesc de instrumentele social media pe site-urile oficiale pentru a încuraja comunicarea și conectarea cu cetățenii. Deși nu avem informații privitoare la eficiența unor astfel de abordări sau dacă acestea sunt folosite la capacitate maximă, 20% dintre aceste țări susțin că au contribuit la „noi decizii politice, reglementări sau servicii”.

Atât timp cât este folosită eficient, social media se poate constitui într-un instrument veritabil pentru schimbare la nivel de politici guvernamentale. Poate contribui la prevenirea corupției, ca o metodă indirectă de a ajunge la cetățeni. În țările în curs de dezvoltare, corupția este adesea legată de serviciile guvernamentale care nu au la dispoziție procese automatizate sau transparente în efectuarea plăților.

Noile tehnologii pot mări responsabilitatea guvernelor

Pot noile tehnologii să sporească responsabilitatea guvernelor? India a fost clasată pe locul 79 din 176 de țări de către Transparency International în anul 2016. Credit: Nirzardp/Wikimedia, CC BY

Regatul Unit este o țară fruntașă în această direcție. Inovațiile sale, privitoare la prevenția corupției, au drept scop conectarea mai multor autorități, inclusiv societatea civilă, organele de aplicare a legii și experții în tehnologie, în sensul coordonării eforturilor pentru o transparenţă societală.

Prin social media, guvernele pot îmbunătăți și schimba modul în care se comunică cu cetățenii și chiar pot să ridice semne de întrebare privitoare la politicile și proiectele guvernamentale. În Kazakhstan, de exemplu, un amendament legislativ privitor la migrație a fost aplicat la începutul lui ianuarie 2017 condiționând proprietarii să-și înregistreze chiriașii în cel mai scurt timp posibil, altminteri sunt pasibili de amenzi (cu aplicabilitate începând cu februarie 2017).

Cetățenii au fost luați prin surprindere de această cerință, mare parte dintre aceștia manifestând indignare prin intermediul rețelelor de social media. Inițial, reacțiile au fost ignorate, dar nemulțumirile în creștere au forțat guvernul să ia măsuri, introducând un serviciu nou care facilita înregistrarea cetățenilor.

Modelarea discursului politic

Răspândirea serviciilor digitale a permis publicului să devină mai responsabil din punct de vedere social și cu un grad mai ridicat de participare în viața politică. Cu toate acestea, multe guverne se feresc de puterea pe care tehnologia, mai exact „smart media”, o exercită asupra gradului de implicare politică a cetățenilor.

Platforme populare precum Facebook, Twitter și Whatsapp sunt preocupate de cenzura pe care multe guverne o aplică. China, Africa de Sud și nu numai, promulgă legi privitoarea la reglementarea social media.

Social media le permite cetățenilor accesul facil la informații guvernamentale, informații a căror legitimitate nu poate fi validată. Pe măsură ce acest fenomen ia amploare, imaginea organică ce se materializează în mintea cetățenilor va fi afectată și va suferi modificări. În schimb, va lua naștere o imagine indusă, fie ea pozitivă sau negativă.

De exemplu, printre subiectele fierbinți s-au numărat tweet-urile WikiLeaks care au promovat ideea că CIA are capacitatea de a intra în dispozitivele smart, precum iPhone sau SamsungTV, cu scopul de a spiona cetățenii.

Această serie de dezvăluiri l-a pus pe Julien Assange, fondatorul Wikileaks, în situaţia de a-i fi oprit accesul la internet.

Pentru susținătorii săi, această măsură a fost interpretată ca o periclitare a adevărului. WikiLeaks disemina în masă, în spațiul public, informații sensibile și credibile despre politici, societate și economie.

În 2011, social media a jucat un rol crucial pentru Primăvara Arabă din Egipt, Tunisia și Libia, permițând protestatarilor din țările respective să facă schimb de informații și să facă cunoscute atrocitățile la care au fost supuși de propriile lor guverne. Acest lucru a generat un efect de domino care, în cele din urmă, a dus la revolte în masă.

Reacția guvernelor s-a manifestat prin impunerea unor restricții draconice asupra social media, de la cenzură, la promovarea de știri false și propagandă.

Rețelele sociale au avut un rol vital în inițierea revoltei din 2011 din Egipt

Rețelele sociale au avut un rol vital în inițierea revoltei din 2011 din Egipt. Credit: Essam Sharaf/Wikimedia, CC BY-ND

Diseminarea de informație nefiltrată pe canalele social media a dus la precipitarea publicului, nemulțumindu-l şi indignându-l, acesta fiind în general caracterizat de un amestec de cereri privitoare la servicii publice mai bune, schimbări instituționale și instituirea unui stat legitim.

Cetățenii au profitat de social media pentru a se reuni în diferite grupuri, pentru ca, în cele din urmă, acele întâlniri să determine acțiuni concrete.

Care este soluția pe termen lung?

Cu toate acestea, campaniile care iau naștere în acest mod, nu evoluează întotdeauna într-o schimbare pozitivă.

Egiptul și Libia au de trecut în continuare printr-o serie de crize majore, precum instabilitate politică sau terorism domestic. Influența social media, care a stat la baza Primăverii Arabe, nu a oferit posibilitatea acestor sisteme politice să treacă de la autocrație la democrație.

Exemplul Braziliei este grăitor pentru eșecul guvernului de a reacționa corespunzător la revoltele masive de pe rețelele sociale. În iunie 2013 oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta cu privire la tarifele în creștere aplicate de sistemul de transport public. Cetățenii și-au canalizat furia pe rețelele sociale pentru a mobiliza și primi sprijin.

Guvernul brazilian nu a înțeles că „mesajul este reprezentat de popor”. Cu toate că aceste revolte, care au fost numite de unii ca Primăvara Tropicală, au dispărut brusc în lunile care au urmat, acestea au avut un impact devastator asupra sistemului politic din Brazilia, culminând cu demiterea președintelui Rousseff, la finalul lui 2016 și o recesiune de proporții.

Similar cu statele Primăvării Arabe, utilizarea social media nu a îmbunătățit situația nici pentru Brazilia. A urmat un colaps economic, cu o rată a șomajului de 12.6%.

Mișcarea Blacklivesmatter

Mișcarea #Blacklivesmatter a crescut enorm pe rețelele sociale. Credit: All-Nite/Wikimedia, CC BY-SA

Extremismul, ştirile false și discursul care îndeamnă la ură

Social media este folosită și pentru diseminarea știrilor false, realizate în așa fel încât să destabilizeze o organizație sau un stat.

Transmiterea dezinformării prin canalele de social media stă dovadă pentru modalitatea în care guvernele se pot folosi de arta comunicării pentru inserarea unor aspecte specifice în rândul propriilor cetățeni și nu numai.

În 2014, Rusia a răspândit teorii ale conspirației și știri false în timpul crizei din Crimeea și cu ocazia doborârii Zborului 17 al liniilor aeriene din Malaezia, pentru a-și ascunde implicarea militară din Ucraina.

Mai recent, Kremlinul a manipulat social media prin diseminarea de știri false și mesaje pro Trump în timpul campaniei prezidențiale americane. Obiectivul acestei campanii digitale de dezinformare era acela de a zdruncina sistemul politic american, mai degrabă decât să schimbe rezultatul alegerilor.

Social media oferă și o platformă solidă pentru extremism, discursuri care îndeamnă la ură, dar şi pentru acțiuni cetățenești care ar trebui să implice acțiuni concrete din partea guvernului.

Social media a fost într-adevăr folosită pentru deziderate extremiste, pentru a schimba președinți, a disemina informații calomniatoare sau pentru un amestec în afacerile interne ale unor state străine.

Cu toate acestea, nu i se poate nega calitatea de instrument tehnologic potent pe care guvernele îl pot folosi pentru captarea și înțelegerea nevoilor și preferințelor cetățenilor, pentru a lua măsuri în sensul îndeplinirii acestora. Abordarea poate fi făcută conform propriilor dorințe ale guvernelor, chiar de la începutul procesului, pe măsură ce instituțiile dezvoltă politici și servicii publice.

Guvernele se întreabă adesea „cum putem adapta social media la modul cum derulăm serviciile electronice”. Ulterior încearcă să-și modeleze cât mai bine politicile în acest sens.

Ar fi mai înțelept să se întrebe „cum ne poate ajuta social media să facem lucrurile diferit, într-un fel care nu a mai fost încercat înainte?”, ceea ce ar însemna efectuarea procesului politic alături de oameni.

Traducere de Vlad Constantin VOINEA după Can social media, loud and inclusive, fix world politics?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *