De ce crește numărul raportat de cazuri COVID-19 în întreaga Europă?

Multe țări au renunțat la izolarea completă la începutul verii, dar abia în toamnă în majoritatea țărilor europene a început să se observe, din nou, o creștere semnificativă a răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Specialiștii au presupus că prin redeschiderea școlilor și a universităților s-a mărit interacțiunea persoanelor din familii diferite, dar scăderea temperaturilor exterioare ar putea fi, de asemenea, implicată în creșterea numărului de cazuri COVID-19?

Știm că multe persoane suferă de răceli și gripă în timpul iernii (răcelile pot fi cauzate de diferite tipuri de coronavirus), dar există mai multe motive potențiale pentru această constatare.

Se afirmă adesea faptului că oamenii petrec mai mult timp în interiorul locuințelor atunci când este mai frig, tușind, strănutând și respirând în apropiere.

De asemenea, atunci când vremea este rece și umedă este mai probabil să călătorim cu un autobuz sau un tren aglomerat decât să mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu.

Noul coronavirus se răspândește mai ușor la temperaturi scăzute

Credit: 2shrip/Shutterstock

O altă teorie este că în sezonul rece ne putem confrunta cu un deficit de vitamina D, deoarece stăm mai puțin la soare și astfel sistemul imunitar al organismului este afectat.

Cu toate acestea, studiile au evidențiat o creștere a cazurilor de răceli și gripă care coincide, în special, cu perioadele în care temperatura din exterior și umiditatea relativă din interior sunt mai mici.

Virusurile gripale supraviețuiesc și se transmit mai ușor în aer rece și uscat. În consecință, este plauzibil să credem că același lucru este valabil și în cazul noului coronavirus SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19, a cărui mărime și structură sunt similare.

Experimentele de laborator cu coronavirusuri și virusuri similare au arătat că acestea nu supraviețuiesc bine pe suprafețe atunci când temperatura și umiditatea relativă sunt ridicate.

La temperatura camerei, virusurile găsesc un mediu ideal pentru ca acestea să dureze câteva zile. Chiar şi la temperatura de refrigerare (4°C) și o umiditate relativă scăzută, acestea ar putea supraviețui o lună sau mai mult.

Așa cum s-a constatat, focare repetate de COVID-19 au apărut în rândul lucrătorilor din fabricile de ambalare a cărnii, care funcționează în aceste condiții.

Cu toate acestea, astfel de fabrici au un număr mare de oameni, care lucrează în apropiere şi strigă ca să se facă auziți din cauza zgomotului utilajelor, ceea ce sugerează că este probabil să răspândească virusul.

De asemenea, condițiile de viață ale acestor oameni pot contribui la transmiterea virusului.

Lecțiile pe care le-am învăţat de la celelalte coronavirusuri care au apărut în secolul 21 (SARS-CoV și MERS-CoV) ne spun o poveste ușor diferită.

Un studiu de urmărire a vremii din timpul epidemiei SARS, care a avut loc în China în anul 2003, a sugerat că vârful infecțiilor a fost atins primăvara. Nu a existat nicio modalitate de a confirma acest lucru prin studii ulterioare, deoarece virusul a dispărut ulterior.

De asemenea, focare regulate de MERS-CoV au apărut primăvara (martie-mai) în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, acest lucru poate fi mai puțin legat de vreme și mai mult de biologia cămilelor.

Oamenii se pot infecta cu MERS-CoV unul de la altul sau de la cămile. Cămilele tinere sunt o sursă majoră de infecție, iar aceste animalele se nasc în luna martie.

Emisfera sudică

Putem studia şi ce s-a întâmplat în emisfera sudică în timpul iernii. Africa de Sud a raportat peste 700.000 de cazuri și a înregistrat un vârf al numărului de cazuri în iulie, dar Noua Zeelandă a controlat foarte bine infecția și a avut mai puțin de 2.000 de cazuri de COVID-19.

Aceste două țări sunt foarte diferite, în multe privințe, deci s-ar putea să nu ne ajute o comparaţie directă. Cu toate acestea, vremea mai rece din lunile iulie și august nu a fost, probabil, principalul factor în stabilirea ratelor de infecție.

Noua Zeelandă pare să fi controlat eficient răspândirea SARS-CoV-2 datorită condiţiilor geografice şi calității sistemului de sănătate. Poate că ar fi putut face acest lucru indiferent de vreme.

În privinţa riscului creșterii cazurilor de COVID-19, datele din Australia au sugerat că umiditatea scăzută ar fi un factor de care trebuie să se țină cont mai mult decât de temperatură.

Cu toate acestea, în Melbourne a existat un focar mare în luna iulie, care a coincis cu o perioadă de vreme rece. Acest lucru a dus la o izolare strictă, care a fost anulată complet în octombrie.

În concluzie, pare o idee bună să fim pregătiţi pentru mai multe cazuri de COVID-19 în lunile mai reci. Dar singurul lucru pe care l-am învățat, cu siguranță, din pandemia COVID-19 este că virusurile noi ne pot surprinde.

Știm, de asemenea, că un contact strâns cu ceilalţi oameni oferă posibilitatea virusului să se răspândească, indiferent de vreme.

În concluzie, trebuie să păstrăm distanțarea fizică între persoanele care nu locuiesc în aceeași familie și să ne acoperim faţa în spațiile închise ori de câte ori este posibil.

Din păcate, vom învăța, cu exactitate, modul cum este afectată pandemia COVID-19 de schimbările meteo doar după ce am trecut prin ea.

Traducere după Does coronavirus spread more easily în cold temperatures? Here’s what we know