Virusurile sunt cele mai obişnuite entități biologice de pe Pământ. Experții estimează că există aproximativ 10.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000 de virusuri, iar dacă ar fi toate aliniate, atunci s-ar întinde dintr-o parte în cealaltă a galaxiei.

Vă puteți gândi la virusuri ca la propria nanotehnologie a naturii: mașini moleculare la scară nanometrică, echipate să invadeze celulele altor organisme pentru a se reproduce.

În timp ce marea majoritate a virusurilor sunt inofensive pentru oameni, unele ne pot îmbolnăvi, iar altele pot fi chiar mortale.

Virusurile sunt vii?

Virusurile se bazează pe celulele altor organisme pentru a supraviețui și a se multiplica, deoarece nu pot capta sau stoca singure energie. Cu alte cuvinte, ele nu pot funcționa în afara unui organism gazdă, motiv pentru care nu sunt considerate adeseori ca fiind vii.

În afara unei celule, un virus se înfășoară într-o particulă independentă numită virion. Virionul poate ”supraviețui” într-un anumit mediu o anumită perioadă de timp, ceea ce înseamnă că rămâne intact structural și este capabil să infecteze un organism adecvat dacă vine în contact cu acesta.

Atunci când un virion se atașează de o celulă gazdă adecvată, în funcţie de moleculele proteice de pe suprafețele virionului și ale celulei, el este capabil să pătrundă în celulă. Odată ajuns înăuntru, virusul ”atacă” celula pentru a produce mai mulți virioni.

Virionii găsesc o cale de ieșire din celulă, de obicei distrugând-o în acest proces și apoi pleacă pentru a infecta şi mai multe celule.

Pe baza acestui ”ciclu de viață”, putem considera virusurile entităţi vii? Aceasta este o întrebare filosofică, dar oricare ar fi răspunsul nu putem nega că virusurile au un impact uriaș asupra viețuitoarelor.

Particulă de coronavirus

O imagine ce arată forma unei particule de coronavirus. Credit: CDC/Alissa Eckert, MS; Dan Higgins, MAM, CC BY

Din ce sunt formate virusurile?

În miezul unui virus se află genomul, o moleculă lungă formată din ADN sau ARN care conține instrucțiunile genetice pentru reproducerea virusului. Aceasta este învelită într-un strat denumit capsidă, învelișul proteic al miezului unui virus care protejează materialul genetic.

Unele virusuri au, de asemenea, un strat exterior format din lipide, care sunt molecule organice grase.

Coronavirusul care provoacă COVID-19 este un astfel de virus “învelit”.

Săpunul poate dizolva acest înveliș gras, ceea ce duce la distrugerea virusului. Acesta este motivul pentru care spălarea mâinilor cu săpun este atât de eficientă în lupta împotriva virusurilor!

Ce atacă virusurile?

Virusurile sunt ca prădătorii care recunosc şi atacă o anumită pradă. Virusurile care nu ne recunosc celulele sunt inofensive, iar altele ne infectează, dar nu provocă consecințe grave asupra sănătății noastre.

Multe specii de animale și plante au propriile lor virusuri. Pisicile au virusul imunodeficienței feline sau FIV, o versiune de HIV, care la om provoacă SIDA.

Liliecii găzduiesc multe tipuri diferite de coronavirus, acesta fiind motivul pentru care se bănuieşte că liliecii sunt sursa noului coronavirus care provoacă COVID-19.

Bacteriile au virusuri denumite bacteriofagi, care în unele cazuri pot fi folosiți pentru lupta împotriva infecțiilor bacteriene.

Virusurile pot suferi mutaţii genetice și se pot combina între ele.

De ce sunt unele virusuri mortale?

Cele mai importante virusuri pentru oameni sunt cele care ne infectează. Unele familii de virusuri, cum ar fi virusul herpetic, pot rămâne în stare latentă în organism, pentru perioade lungi de timp, fără a provoca efecte negative asupra sănătăţii.

Cât de mult rău poate provoca un virus sau un alt agent patogen este adesea descris prin virulența acestuia. Acest lucru depinde nu numai de cât de mult dăunează unei persoane infectate, ci și de cât de bine poate evita sistemul imunitar al organismului, modul cum se reproduce și se răspândește către alte celule gazdă.

În termeni evolutivi, există adesea un compromis între viteza de replicare a virusului și gravitatea efectelor produse în celula gazdă.

Un virus care se reproduce rapid și își omoară gazda foarte repede, poate că nu va avea posibilitatea să se răspândească la o nouă gazdă. Pe de altă parte, un virus care se reproduce lent și provoacă mai puțin rău, s-ar putea să aibă suficient timp pentru a se răspândi.

Cum se propagă virusurile?

Odată ce o persoană este infectată cu un virus, corpul său devine un rezervor de particule ale virusului care pot fi eliberate în lichide corporale, cum ar fi tuse și strănut, dar şi prin atingerea unor suprafețe cu care vor intra în contact alte persoane.

Particulele de virus pot ajunge pe o nouă potențială gazdă sau pe un obiect neînsuflețit. Aceste obiecte contaminate pot juca un rol important în răspândirea bolii.

Noul coronavirus pe suprafața unor celule

Noul coronavirus (galben), care provoacă COVID-19, pe suprafața unor celule (albastru/roz) cultivate în laborator. Credit: NIAID Rocky Mountain Laboratories (RML), U.S. NIH, CC BY

Ce este un coronavirus?

Coronavirusul care provoacă COVID-19 este un membru al familiei coronavirusurilor. Numele provine de la forma particulelor de virus, aşa cum poate fi observată la microscop: proeminențe minuscule de proteine se află pe suprafaţa virusurilor, astfel încât acestea par înconjurate de o coroană asemănătoare unui halo.

Alte coronavirusuri au fost responsabile pentru focarele mortale ale sindromului respirator acut grav (SARS) din China în anul 2003 și ale sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) din anul 2012. Aceste virusuri suferă adeseori mutaţii care le permit să se transmită la om.

Traducere şi adaptare după What is a virus? How do they spread? How do they make us sick?