Laureaţii Premiului Nobel 2022

Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.

Premiile Nobel au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Premiile Nobel se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.

Premiul Nobel. Credit: Wikipedia

Premiul Nobel pentru Medicină 2022

Premiul Nobel pentru Medicină 2022 a fost câștigat de suedezul Svante Pääbo a anunțat Academia Regală Suedeză pentru Științe. Acesta a primit premiul pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană.

Svante Pääbo. Credit: Nobel Prize.org

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a secvențiat genomul omului de Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre. De asemenea, el a descoperit un hominid necunoscut până atunci, omul de Denisova.

Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominizi dispăruți la Homo Sapiens în urma migrației din Africa, din urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, prin modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi: paleogenomica. Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii vii de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici”, a susţinut comitetul Nobel în expunerea motivelor pentru acordarea premiului.

Premiul Nobel pentru Fizică 2022

Cercetătorii Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2022 pentru „experimente revoluţionare” în domeniul mecanicii cuantice, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.

Cei trei laureaţi din acest an ai premiului Nobel pentru fizică au fost recompensaţi pentru „experimente cu fotoni aflaţi în stare de inseparabilitate cuantică, stabilind încălcarea inegalităţilor lui Bell şi pionieratul în domeniul ştiinţei informaţiei cuantice”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger. Credit: Nobel Prize.org

Alain Aspect (Franța), John Clauser (SUA) și Anton Zeilinger (Austria) au realizat experimente revoluționare folosind stări cuantice ”interconectate” (entangled), în care două particule se comportă ca o singură entitate chiar și atunci când sunt separate. Rezultatele lor au deschis calea pentru o nouă tehnologie bazată pe informații cuantice, a explicat Academia Suedeză pentru Științe.

„A devenit din ce în ce mai clar că apare un nou tip de tehnologie cuantică. Putem vedea că munca laureaților cu stările de inseparabilitate cuantică este de mare importanță, chiar și dincolo de întrebările fundamentale privind interpretarea mecanicii cuantice”, a declarat Anders Irbäck, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.

„Efectele inefabile ale mecanicii cuantice încep să-și găsească aplicații. În prezent, există un vast domeniu de cercetare care include calculatoare cuantice, rețele cuantice și comunicații criptate cuantic sigure.

Un factor cheie în această dezvoltare este modul în care mecanica cuantică permite ca două sau mai multe particule să existe în ceea ce se numește o stare de inseparabilitate. Ceea ce se întâmplă cu una dintre particulele dintr-o pereche interconectată determină ceea ce se întâmplă cu cealaltă particulă, chiar dacă acestea se află la mare distanță.

Multă vreme s-a pus întrebarea dacă această corelație se datorează faptului că particulele dintr-o pereche interconectată conțin variabile ascunse, adică instrucțiuni care le spun ce rezultat ar trebui să dea în cadrul unui experiment.

În anii 1960, John Stewart Bell a dezvoltat inegalitatea matematică care îi poartă numele. Aceasta afirmă că, dacă există variabile ascunse, corelația dintre rezultatele unui număr mare de măsurători nu va depăși niciodată o anumită valoare. Cu toate acestea, mecanica cuantică prezice că un anumit tip de experiment va încălca inegalitatea lui Bell, rezultând astfel o corelație mai puternică decât ar fi posibil altfel.

John Clauser a dezvoltat ideile lui John Bell, ceea ce a condus la un experiment practic. Când a efectuat măsurătorile, acestea au susținut mecanica cuantică prin încălcarea clară a unei inegalități Bell. Acest lucru înseamnă că mecanica cuantică nu poate fi înlocuită de o teorie care utilizează variabile ascunse.

Unele incertitudini au rămas după experimentul lui John Clauser. Alain Aspect a dezvoltat dispozitivul, folosindu-l într-un mod care a închis o lacună importantă în înţelegerea noastră. El a reușit să comute setările de măsurare după ce o pereche interconectată a părăsit sursa, astfel încât setările care existau în momentul în care au fost emise să nu poată afecta rezultatul.

Folosind instrumente rafinate și diferite serii de experimente, Anton Zeilinger a început să utilizeze stări cuantice interconectate. Printre altele, grupul său de cercetare a demonstrat un fenomen numit teleportare cuantică, care face posibilă mutarea unei stări cuantice de la o particulă la alta la distanță”.

Premiul Nobel pentru Chimie 2022

Cercetătorii Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2022 pentru „dezvoltarea chimiei clic şi a chimiei bio-ortogonale”, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.

Americanul Barry Sharpless, considerat pionier al „chimiei clic” – o nouă formă de combinare a moleculelor – devine astfel unul dintre puţinii oameni de ştiinţă recompensaţi cu al doilea premiu Nobel. Chimistul american de la Institutul Scripps Research din California a fost laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2001.

Carolyn Bertozzi, profesoară la Universitatea Stanford, este o pionieră în domeniul chimiei bio-ortogonale, iar numele său a fost menţionat, în mod regulat, în ultimii ani în pronosticurile referitoare la acest premiu.

Chimistul danez Morten Meldal este profesor la Universitatea din Copenhaga.

Carolyn Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless. Credit: Nobel Prize.org

„Chimia clic” pentru care Sharpless a câștigat acum Premiul Nobel pentru Chimie este folosită pentru dezvoltarea de medicamente, cartografierea ADN-ului și crearea de materiale care sunt mai potrivite pentru un scop dat.

Carolyn Bertozzi, o cercetătoare de la Universitatea Stanford Statele Unite, a inventat termenul și a ajutat la dezvoltarea a ceea ce astăzi este cunoscut drept chimia bio-ortogonală, care se referă la reacțiile chimice ce au loc în interiorul sistemelor vii fără a interveni în procesele biochimice.

Folosindu-se de chimia bio-ortogonală cercetătorii au îmbunătățit tratamentele care țintesc țesuturile canceroase.

„Premiul Nobel pentru Chimie din 2022 este despre ușurarea proceselor dificile. Chimia clic și reacțiile bio-ortogonale au dus chimia într-o nouă eră a funcționalității”, subliniază Academia Regală Suedeză de Științe.

Academia Regală Suedeză de Științe îi creditează pe Sharpless și pe cercetătorul danez Morten Meldal de la Universitatea Copenhaga cu punerea bazelor „unei forme funcționale a chimiei – chimia clic – în care cărămizile de construcție moleculare se unesc rapid și eficient”.

Premiul Nobel pentru Literatură 2022

Scriitoarea franceză Annie Ernaux a câştigat premiul Nobel pentru literatură pe anul 2022 pentru „curajul şi acuitatea detaşată cu care dezvăluie sursele, înstrăinările şi piedicile colective ale memoriei personale”, conform anunţului făcut de Academia Suedeză din Stockholm.

Annie Ernaux. Credit: Nobel Prize.org

În scrierile sale, Ernaux „examinează în mod consistent şi din perspective diferite o viaţă marcată de discrepanţe puternice din punct de vedere al genului, limbajului şi clasei. Traseul ei către cariera de scriitoare a fost îndelungat şi anevoios”, se mai precizează în comunicatul Academiei Sudeze.

Ernaux, în vârstă de 82 de ani, a cărei operă este preponderent autobiografică, a debutat cu romanul „Les Armoires Vides” în 1974, dar a dobândit recunoaşterea internaţională odată cu volumul „Les Années”, în 2008, notează Reuters.

Recompensată cu Prix Renaudot în 1984 pentru volumul „La Place” şi finalistă a prestigiosului premiu Booker Internaţional în 2019, Ernaux a publicat circa 20 de volume şi este profesoară de literatură la Universitatea din Cergy-Pontoise, scrie AFP.

Premiul Nobel pentru Pace 2022

Activistul belarus Ales Bialiaţki, organizaţia rusă de apărare a drepturilor omului Memorial şi organizaţia ucraineană Centrul pentru Libertăţi Civile sunt laureaţii Premiului Nobel pentru Pace din 2022, pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului, a anunţat Comitetul Nobel din Norvegia.

Ales Bialiaţki, Memorial şi Centrul pentru Libertăţi Civile. Credit: Nobel Prize.org

Acest Premiu Nobel pentru Pace acordat unor organizaţii care au cercetat abuzurile asupra drepturilor omului survine în contextul în care Ucraina luptă împotriva unei invazii ruse care a atras acuzaţii privind comiterea a numeroase crime de război.

„Laureaţii Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din ţările lor de origine. Ei promovează de mulţi ani dreptul de a critica puterea şi de a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor”, a explicat Comitetul Nobel din Norvegia în motivaţia sa.

„Au depus eforturi remarcabile pentru a documenta crimele de război, abuzurile asupra drepturilor omului şi abuzul de putere. Împreună demonstrează importanţa societăţii civile pentru pace şi democraţie”, se mai arată în motivaţie.

„Comitetul Nobel din Norvegia vrea să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice între cele trei ţări vecine – Belarus, Rusia şi Ucraina”, a declarat preşedinta sa, Berit Reiss-Andersen.

Premiul Nobel pentru Economie 2022

Premiul Nobel pentru Economie a fost decernat lui Ben Bernanke, un fost preşedinte al Băncii centrale americane (Fed), şi compatrioţilor săi Douglas Diamond şi Philip Dybvig, pentru lucrări cu privire la crizele financiare şi bănci.

Ben Bernanke, Douglas Diamond şi Philip Dybvig. Credit: Nobel Prize.org

Munca acestora „ne-a îmbunătăţit în mod semnificativ înţelegerea rolului băncilor în economia noastră, mai ales în timpul crizei financiare, dar şi a modului de reglementare a pieţelor financiare”, anunţă Comitetul Nobel.

Acesta afirmă de asemenea că cercetările laureaților de anul acesta reduc riscurile ca crizele financiare să se transforme în recesiuni pe termen lung care au consecințe severe pentru societate.

Comitetul Nobel amintește că Bernanke, nominalizat pentru șefia Fed de fostul președinte american George W. Bush, a analizat Marea Criză din anii 1930 și că, printre altele, a arătat cum panica care duce la retragerea banilor din conturi este un factor decisiv în adâncirea și prelungirea crizei.

Despre ceilalți doi laureați de anul acesta, Diamond și Dybvig, Comitetul Nobel spune că ei au prezentat o soluție tocmai la problema identificată de Bernanke, arătând importanța asigurărilor depozitelor de către guvern.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

 

Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.