O echipă multinațională de cercetători a descoperit dovezi genetice privind încrucișarea dintre omul de Neanderthal şi omul de tipul Homo Sapiens în urmă cu aproximativ 100.000 ani, adică mult mai devreme decât au crezut oamenii de știință.

Omul de Neanderthal

Omul de Neanderthal. Credit: Mauro Cutrona.

Cercetătorii conduşi de Dr. Sergi Castellano de la Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology şi Prof. Adam Siepel de la Cornell University, Ithaca au analizat genomurile aparţinând unui om de Neanderthal (Homo neanderthalensis) și unui om de Denisova (denisovanul) din regiunea munților Altai (Siberia) şi secvenţele cromozomului 21 provenite de la doi neandertalieni din Spania și Croația.

„După prima secvenţiere a genomului de Neanderthal din anul 2010, se ştia că neandertalienii şi strămoșii oamenilor moderni s-au încrucișat”, a declarat Prof. Siepel. „Cu toate acestea, datele de până acum se refereau la un eveniment ce data din urmă cu 47.000-65.000 ani, adică din perioada în care populațiile umane au părăsit Africa”.

„Evenimentul pe care l-am descoperit a avut loc într-un trecut mult mai îndepărtat”.

„Un lucru foarte interesant despre constatarea noastră este că aceasta indică că încrucişarea dintre neandertalieni şi oamenii Homo Sapiens nu s-a produs aşa cum credeam”, a subliniat Prof. Siepel.

„Am descoperit urme de ADN uman într-un genom de Neanderthal şi nu urme de ADN de Neanderthal într-un genom uman, aşa cum ne aşteptam”.

Conform cercetătorilor, genomul oamenilor din prezent care sunt de origine din Eurasia conţine gene de neandertalian.

Aceste fragmente de ADN sunt urme ale încrucişării care a urmat migraţiei umane din urmă cu aproximativ 60.000 de ani. Copiii care s-au născut în acea perioadă, ca urmare a încrucişării dintre oamenii moderni şi neandertalieni, au crescut printre oamenii moderni și au rămas alături de aceştia. Acest lucru explică de ce ADN-ul de Neanderthal a rămas în genomul uman.

Cu toate acestea, populaţiile africane contemporane nu au urme detectabile de ADN de Neanderthal în genomul lor. Acest lucru indică faptul că încrucişarea s-a produs între oamenii moderni care au părăsit continentul african şi neandertalieni.

Dovezile cercetătorilor se bazează pe genele provenite de la oamenii moderni care au fost descoperite în genomul unui reprezentant al omului de Neanderthal din regiunea munţilor Altai

Strămoșul omului modern ale cărui gene au ajuns la omul de Neanderthal din regiunea munţilor Altai trebuie să fi părăsit Africa cu mult timp înainte de migraţia prin care populaţiile umane din Africa au ajuns în Europa și în Asia, în urmă cu 60.000 de ani.

Prin contrast, în cazul celor doi neandertalieni descoperiţi în peșterile europene din Spania și Croația nu s-a descoperit ADN provenit din strămoșul oamenilor moderni.

ADN-ul omului de Denisova analizat de cercetători nu conţinea urme de ADN de la omul modern, spre deosebire de omul de Neanderthal găsit în aceeași peșteră.

Acest lucru nu înseamnă că strămoșii oamenilor moderni nu s-au împerecheat cu omul de Denisova sau cu neandertalienii europeni.

„Ceea ce s-a descoperit în cazul omului de Neanderthal din regiunea Altai provine probabil în urma unei încrucișări care a avut loc în urmă cu mai mult de 100.000 de ani”, a declarat Prof. Siepel.

„Secvențele genetice ale omului modern descoperite în genomul omului de Neanderthal din regiunea Altai par să derive dintr-un grup de strămoşi ai omului modern din Africa care s-a separat anterior de comunitatea oamenilor din care facea parte în urmă cu aproximativ 200.000 de ani”.

„În consecinţă, credem că a existat un decalaj în timp între momentul în care acest grup s-a desprins de familia omului modern, în urmă cu aproximativ 200.000 de ani şi momentul în care reprezentanţii acestui grup şi-au lăsat amprenta genetică în genomul omului de Neanderthal din regiunea Altai, în urmă cu aproximativ 100.000 de ani”.

Rezultatele au fost publicate online în revista Nature.

Sursă: Sci-news