Nu avem nicio explicație, pe deplin satisfăcătoare, a motivului pentru care un flux neîntrerupt de gânduri ne umple, în mod normal, mintea. La o examinare atentă, conștiința poate părea cu adevărat miraculoasă și imposibil de descris.

Este evident că prin acest mod de gândire cercetarea științifică asupra conștiinței ar fi inutilă.

Ideea că experiențele conștiente se află în afara domeniului cercetării științifice apare în mod regulat în presă. Dacă originile conștiinței sunt supranaturale sau dincolo de înțelegerea umană, nu există nicio speranță pentru a aborda problema într-un mod științific.

Dimpotrivă, într-o nouă lucrare publicată în revista Trends in Cognitive Sciences şi rezumată aici am adunat argumente împotriva afirmaţiei că acest aspect fundamental al minții umane va fi pentru totdeauna dincolo de înțelegerea umană.

Ingrediente cruciale pentru conștientizare

S-ar putea să credeți că dacă inspectați cu atenție ceva, trebuie să fiți conștient de aceasta. Neadevărat. Poate că “orbirea indusă de mișcare” o să vă convingă.

Urmăriți videoclipul de mai jos de pe site-ul lui Michael Bach. Priviţi lumina verde intermitentă din mijloc. Punctele galbene din jur pot dispărea complet din mintea voastră, chiar dacă ele există în continuare ca obiecte asupra cărora oricând vă puteţi fixa atenţia.

S-ar putea să credeți că analiza și luarea deciziilor necesită conștientizare. Acest lucru nu este neapărat adevărat.

Chiar dacă nu aveţi cunoștință despre un număr care vă este arătat un timp foarte scurt, puteţi totuși să evaluați cu precizie valoarea acestuia, să efectuați o operație matematică și să oferiţi un răspuns adecvat pe baza lui.

Dacă stimularea senzorială puternică, atenția și analiza profundă nu garantează conștientizarea, care este ingredientul crucial?

Un răspuns ar fi acela că conștientizarea depinde de un schimb reciproc de informații între mai multe zone din cortexul cerebral, care reprezintă mai mult de 80% din masa creierului.

O mică regiune a cortexului cerebral, cunoscută sub numele de cortexul vizual primar, este importantă pentru conștientizarea vizuală. Deteriorarea acestei zone duce de obicei la orbire. Cu toate acestea, unii pacienți pot distinge corect obiectele aflate în mișcare chiar și fără a le vedea în mod conștient, demonstrând aşa-numita “vedere oarbă”.

Zona V5 este o parte a cortexului despre care se crede că are un rol major în percepția mișcării vizuale. Senzații de mișcare ciudate pot fi experimentate atunci când zona V5 este activată artificial16, dar nu şi atunci când comunicarea de la V5 la cortexul vizual primar este întreruptă. Pentru percepția mișcării și poate pentru alte experiențe conștiente schimbul de informații între ariile corticale specifice pare esențial.

O experiență conștientă complexă poate necesita un amplu schimb de informații. Poate fi necesară activarea adecvată a unor conexiuni neuronale cu rază scurtă, medie și lungă care, într-adevăr, caracterizează anatomia cortexului cerebral.

Înțelegerea conștiinței

S-ar putea să credeți că conștiința umană este mult prea complicată pentru ca noi să o înțelegem vreodată. Cu toate acestea, această viziune se poate baza pe ipoteze obișnuite, dar incorecte, cu privire la propriile noastre introspecții.

Cu ceva efort, putem recunoaște neajunsurile acestei ipoteze. Apoi, putem folosi metode științifice pentru o înțelegere integrativă a minții și a originii, evoluției, dezvoltării și subiectivității acesteia.

O viziune rațională asupra lumii nu poate ignora faptul că oamenii au experiențe subiective. Chiar și știința se bazează pe percepția și raționamentul conștient. Prin urmare, tema conștiinței umane aparține domeniului științei, în ciuda argumentelor filosofice sau religioase contrare.

Numeroase perspective științifice pot oferi indicii utile despre conștiință. Deși experiențele conștiente sunt inerent private, oamenii de știință fac progrese în dezvoltarea de noi proceduri obiective de analiză bazate pe fiziologia creierului. Schimbul de informații din creier reprezintă o modalitate promițătoare prin care putem testa ipotezele specifice privind conștiința.

Suntem dependenți de rapoarte subiective care necesită o atenție deosebită, dar este posibil să mărim validitatea acestor rapoarte. Putem constrânge, în mod experimental, alegerile subiective, creşte abilitățile introspective cu antrenamentul de meditație și astfel putem înțelege mai bine mecanismele neuronale ale experienței conștiente.

Există, așadar, motive suficiente pentru a fi optimişti cu privire la viitoarele cercetări științifice privind conștiința. Aceste eforturi ar putea duce la multe beneficii pentru societate.

De exemplu, eforturile continue de caracterizare a tipurilor de interacțiuni neuronale, care sunt esențiale pentru conștiință, ne-ar putea ajuta să judecăm corect deciziile dificile care implică drepturile omului și ale animalelor, să susţinem eforturile de diagnosticare și tratare a bolilor care afectează conștiința și să dezvoltăm tehnologiile care contribuie la starea de bine a indivizilor și a societății în ansamblu.

Știința poate face conștientul mai ușor de înțeles. Și mai sunt multe de învățat. Și pe măsură ce această cercetare continuă, dezvăluind din ce în ce mai mult din mister, conștiința continuă să fie cu totul uimitoare.

Traducere după Why being conscious is a barrier to understanding consciousness