Cum putem avea o sănătate mai bună conform științei

Nu este uşor să renunţăm la unele obiceiuri chiar și atunci când ştim că acestea sunt cu adevărat dăunătoare pentru sănătatea noastră.

Fumatul, consumul regulat de băuturi dulci sau alcoolice se numără printre obiceiurile pe care experții le-au asociat cu un risc mai mare de moarte timpurie.

Înainte de a sugera că unele obiceiuri sunt nesănătoase, cercetătorii au studiat grupuri mari de persoane pe perioade lungi de timp.

Într-un astfel de studiu, care a fost publicat în revista Circulation a American Heart Association, oamenii de știință au descoperit în rândul adulţilor din SUA un risc sporit de moarte timpurie în condiţiile unui consum de lungă durată a băuturilor carbogazoase dulci.

De asemenea, cercetătorii au evidențiat 5 factori de risc care sunt asociaţi cu o durată de viață semnificativ mai mică.

În consecință, iată care sunt recomandările oamenilor de ştiinţă pentru a avea o sănătate mai bună.

1. Evitaţi consumul ridicat de băuturi zaharoase și alimente procesate

Băuturile puternic îndulcite au un impact negativ asupra organismului.

În urma unui studiu desfăşurat de-a lungul a 34 de ani asupra a mai mult de 118.000 persoane, cercetătorii au sugerat că un consum ridicat de băuturi îndulcite creşte riscul de deces în urma unor probleme cardiace.

Cu toate acestea, la fel ca în cazul altor studii privind alimentaţia, studiul a presupus doar observarea în timp a preferinţelor alimentare şi a stării de sănătate a oamenilor. În urma acestei cercetări nu s-a putut concluziona că băuturile dulci sunt într-adevăr rele pentru sănătate, dar s-a sugerat ca ele ar putea avea un efect negativ pe termen lung asupra sănătăţii.

Dacă sunteți îngrijoraţi de posibilele efecte negative asupra sănătăţii cauzate de consumul de băuturi zaharoase, puteţi să le contracaraţi evitând sucurile carbogazoase şi adoptând o dietă bazată mai mult pe legume, proteine ​​și grăsimi sănătoase (mononesaturate şi polinesaturate).

O astfel de alimentaţie asigură scăderea în greutate şi protejează inima și creierul pe măsură ce îmbătrânim.

Credit: Maddi Bazzocco/Unsplash

Cele mai bune diete, care sunt de altfel asociate cu o speranţă de viaţă mai mare, implică un consum ridicat de legume, fructe, cereale integrale, grăsimi sănătoase (cum ar fi cele din pește și uleiul de măsline) și un consum redus de băuturi zaharoase, dulciuri, alimente procesate, grăsimi trans și sare.

2. Renunţaţi la fumat

Fumatul ucide. Niciun alt obicei nu a fost atât de mult asociat cu moartea.

În afară de cancer, fumatul provoacă boli de inimă, accident vascular cerebral, boli pulmonare, diabet şi boli pulmonare cronice obstructive, care includ emfizem şi bronşita cronică.

Fumătorii inhalează tutunul ars şi gudronul împreună cu metale toxice, cum ar fi cadmiu și beriliu, precum și alte elemente (nichel și crom), toate acestea acumulându-se, în mod natural, în frunzele plantei de tutun.

În concluzie, nu este deloc surprinzător faptul că cercetătorii au constatat în studiile lor că abținerea de la fumat conduce la o viață mai lungă.

„Fumatul este un factor de risc pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare și mortalitate, iar renunțarea la fumat determină reducerea acestor riscuri”, afirmă cercetătorii într-un studiu.

3. Evitaţi sedentarismul

Sedentarismul crește riscul declanşării anumitor forme de cancer. Cercetătorii au constatat că persoanele sedentare, care stau mult timp pe scaun, sunt mai expuse riscului de a suferi de cancer de colon, endometrial și pulmonar.

Cercetătorii ne asigură că prin practicarea exercițiilor cardio putem să ne îmbunătăţim starea de spirit, memoria și ne protejăm creierul împotriva declinului cognitiv provocat de înaintarea în vârstă.

Cu alte cuvinte, exerciţiile fizice sunt ca un medicament miraculos pe care îl putem folosi pentru a ne proteja sănătatea.

Cercetările sugerează că exerciţiile cardio, adică orice tip de exercițiu fizic care crește ritmul cardiac, au un efect benefic important asupra creierului.

„Exerciţiile aerobice menţin sănătatea inimii şi a creierului”, se arată într-un articol publicat recent pe blogul Mind and Mood al Harvard Medical School.

Majoritatea cercetărilor sugerează că orice exerciţiu cardio efectuat timp de 30 până la 45 de minute este benefic pentru inimă şi creier. 

4. Controlaţi-vă greutatea

Se pare că persoanele care cântăresc mai mult sau mai puţin decât media se confruntă cu un risc ceva mai mare de deces dintr-o serie de cauze, potrivit unui amplu studiu care a evaluat greutatea oamenilor folosind o măsură denumită indicele de masă corporală (IMC).

Cercetătorii preferă să utilizeze indicele de masă corporală pentru o evaluare rapidă a unor grupuri mari de persoane. În general, un indice de masă corporală cuprins între 18,5 și 24,9 este considerat ca fiind în „intervalul sănătos” pentru adulții de peste 20 de ani.

Cercetătorii au constatat că persoanele la care indicele de masă corporală se încadrează în acest „interval sănătos” au o speranţă de viaţă mai mare decât persoanele având indicele de masă corporală în afara acestui interval.

Trebuie menţionat că indicele de masă corporală nu este un criteriu perfect de evaluare a stării generale de sănătate, deoarece nu ţine cont de o serie de factori importanţi precum procentul de grăsime din corp, sex, compoziția musculară sau cantitatea de grăsime abdominală.

Indicatorul privind cantitatea de grăsime abdominală este o alternativă la indicele de masă corporală deoarece descrie mai bine sănătatea inimii și riscul de diabet zaharat.

5. Evitaţi consumul excesiv de alcool

Este foarte dificil de stabilit care este relația exactă dintre consumul de alcool și sănătatea generală. Se pare că un consum moderat de alcool nu este daunător organismului.

În conformitate cu CDC (Centers for Disease Control and Prevention) din SUA, printr-un consum excesiv de alcool se înțelege consumul a mai mult de 8 pahare de băuturi alcoolice pe săptămână pentru femei și mai mult de 15 pahare de băuturi alcolice pe săptămână pentru bărbați.

Consumul excesiv de alcool a fost asociat cu o speranță de viață mai mică şi un risc mai mare de apariţie a cancerului şi a bolilor de inimă şi respiratorii.

Sursă: Science Alert