Expresia „extincţie în masă” ne reaminteşte, de obicei, de dispariţia dinozaurilor care s-a produs, probabil, ca urmare a impactului unui asteroid sau a unei comete cu Pământul.
Se presupune că dispariția dinozaurilor a fost provocată de impactul unui asteroid, având un diametru de 10 km, care a provocat un tsunami în Oceanul Atlantic, cutremure și alunecări de teren.
Valul de căldură produs de asteroid a încins atmosfera Pământului şi a declanşat o eliberare masivă de căldură la nivelul solului. Acest “puls termic” a ars pământul, iar Tyrannosaurus Rex și ceilalţi dinozauri au murit, împreună cu 75% dintre speciile planetei.
Un alt eveniment devastator de extincţie în masă are loc în prezent, al șaselea de acest gen din istoria Pământului.
Fauna planetei este ameninţată pe mai multe fronturi, deoarece încălzirea oceanelor, despăduririle și schimbările climatice provoacă dispariţia cu rapiditate a numeroase specii.
Într-un studiu din anul 2017 cercetătorii au constatat că speciile de animale din întreaga lume se confruntă cu o „anihilare biologică” și că a şasea extincţie în masă provocată de om se desfăşoară într-un ritm mai alert decât s-a bănuit.
Iată 12 semne că planeta Pământ se află în mijlocul celei de-a șasea extincții în masă provocată de activitatea umană.
Insectele dispar de opt ori mai repede decât mamiferele, păsările și reptilele.
Credit: Hillary Kladke/Getty Images
Într-un studiu din anul 2019 cercetătorii arată că masa tuturor insectelor de pe Pământ scade cu 2,5% pe an.
Dacă această tendință nu se schimbă, atunci s-ar putea ca până în anul 2119 să nu mai existe nicio insectă pe Pământ.
„În următorii 10 ani vom avea cu un sfert mai puține insecte, în următorii 50 de ani vor rămâne doar jumătate din insectele din prezent, iar peste 100 de ani nu vor mai exista insecte”, a declarat Francisco Sánchez-Bayo, coautor al studiului, pentru The Guardian.
Aceasta este o problemă majoră, deoarece insectele, precum albinele, fluturii și alte insecte polenizatoare joacă un rol crucial în producția de fructe şi legume. În plus, insectele sunt o sursă de hrană pentru multe specii de păsări, pești și mamifere.
Se pare că Pământul trece printr-un proces de „anihilare biologică”, iar dispariția speciilor esențiale din ecosistemele locale va produce efecte în cascadă.
Credit: Michael Kinnaman/Getty Images
Într-un studiu din anul 2017 cercetătorii au analizat toate populațiile de animale de pe planetă (nu doar insecte), examinând 27.600 de specii vertebrate, adică aproximativ jumătate din totalul total pe care îl cunoaștem. Ei au descoperit că mai mult de 30% dintre aceste specii sunt în declin din punct de vedere numeric.
În cazul unor specii oamenii de ştiinţă au observat o dispariţie totală, în timp ce anumite populații de specii locale au dispărut doar în anumite zone. Această constatare reprezintă un semnal de alarmă, deoarece autorii studiului au declarat că aceste extincţii locale ale unor specii sunt un „preludiu pentru extincţia speciilor”.
Chiar și scăderea populațiilor de animale care nu sunt încă considerate ca fiind pe cale de dispariție este un semn îngrijorător.
Leopardul de Amur este în pericol de dispariţie. Credit: DigitalART/Wikimedia Commons
Potrivit IUCN (International Union for Conservation of Nature) pe “Lista Roşie” a speciilor aflate în pericol de dispariţie, mai mult de 27% dintre toate speciile evaluate de pe planetă sunt amenințate cu dispariția.
În prezent, 40% dintre speciile de amfibieni, 25% dintre speciile de mamifere și 33% din recifele de corali sunt amenințate cu dispariţia.
IUCN prezice că 99,9% dintre speciile amenințate grav cu extincţia în prezent și 67% dintre speciile pe cale de dispariție vor dispărea în următorii 100 de ani.
Aceasta este concluzia unui studiu din anul 2015 în care s-au examinat speciile de păsări, reptile, amfibieni și mamifere.
Populațiile fluturelui Monarh, ca și cele ale altor insecte, fluctuează pe scară largă. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă afirmă că refacerea acestor populaţii după fiecare reducere importantă a numărului de populaţii tinde să fie tot mai mică, sugerând o tendinţă generală de declin numeric în rândul acestor specii.
Fluturele Monarh. Credit: Marco Ugarte/Associated Press
Elizabeth Kolbert, autoarea cărții „A șasea extincţie”, a declarat pentru National Geographic că perspectiva din acest studiu este teribilă. Înseamnă că 75% dintre speciile de animale ar putea să dispară pe parcursul a doar câteva generații umane.
Activitățile umane, precum agricultura, dezvoltarea localităţilor şi a infrastructurii acestora, au condus la dispariția habitatelor naturale ale rinocerului negru.
Rinocerul negru. Credit: Phil Noble/Reuters
Până în anul 2070, 1.700 de specii vor pierde 30% până la 50% din suprafaţa actuală a habitatelor lor naturale ca urmare a utilizării terenurilor de către oameni, s-a constatat în urma unui studiu din anul 2019.
Vor fi afectate 886 de specii de amfibieni, 436 specii de păsări și 376 de specii de mamifere și, prin urmare, acestea vor fi expuse unui risc mai mare de dispariție.
O vedere aeriană a despăduririle din apropierea orașului Novo Progresso, Brazilia. Credit: Nacho Doce/Reuters
Aproximativ 17% din pădurea amazoniană a fost distrusă în ultimele cinci decenii, în special pentru că oamenii au tăiat vegetația pentru a obţine terenuri pentru fermele de creștere a vitelor, în conformitate cu World Wildlife Fund.
Aproximativ 80% dintre speciile actuale pot fi găsite în pădurile tropicale, cum ar fi Amazonul, inclusiv leopardul de Amur aflat în pericol de dispariţie. Chiar și despăduririle dintr-o zonă mică pot provoca dispariția unui anumit animal, deoarece unele specii trăiesc numai în zone izolate de mici dimensiuni.
În fiecare an, mai mult de 18 milioane de hectare de pădure dispar în întreaga lume. Aceasta înseamnă că o suprafaţă aproximativ egală cu cea a 27 de terenuri de fotbal dispare în fiecare minut.
În afară de distrugerea habitatelor naturale a numeroase specii de animale, despăduririle înseamnă pierderea copacilor care ajută la absorbția dioxidului de carbon din atmosferă. Copacii captează acest gaz, care provoacă încălzirea globală, astfel încât mai puțini copaci înseamnă mai mult dioxid de carbon în atmosferă şi încălzirea suplimentară a planetei.
Elefanții africani sunt frecvent victime ale braconajului și sunt vulnerabili la dispariție. Credit: Kenny Katombe/Reuters
Pe baza unui studiu publicat în anul 2018, cercetătorii afirmă că planeta va avea nevoie de 3 milioane până la 5 milioane de ani, într-un scenariu optimist, pentru a reveni la nivelul biodiversității din prezent.
Refacerea biodiversității până la un nivel comparabil cu cel care a existat în perioada apariţiei omului modern ar dura chiar mai mult, până la 7 milioane de ani.
Cochilii de scoică zebră (Zebra mussel) pe o plajă din Sleeping Bear Dunes National Lakeshore, Michigan. Scoica zebră este o specie invazivă. Credit: Corfoto/Getty Images
Într-un studiu recent s-a constatat că speciile invazive reprezintă una din cauzele principale ale extincțiilor recente de animalelor și plante. O specie colonizatoare reprezintă orice fel de animal, plantă, ciupercă sau bacterie care nu este originară dintr-un ecosistem. Unele pot fi invazive, adică dăunează mediului în care sunt introduse.
Multe specii colonizatoare invazive au fost răspândite, în mod neintenționat, de către oameni.
Oamenii pot transporta cu ei specii colonizatoare de pe un continent, țară sau regiune în altă parte atunci când călătoresc. Transporturile de mărfuri între diferite locații pot provoca, de asemenea, răspândirea unor specii colonizatoare.
Într-un sudiu recent se arată că, începând din anul 1500, s-au produs 953 de extincții globale. Aproximativ o treime din acestea au fost, cel puțin parțial, cauzate de introducerea unor specii invazive în abitatele naturale ale altor specii.
Un recif de corali lângă Guam, în Oceanul Pacific. Credit: David Burdick/NOAA/AP
Oceanele planetei absorb 93% din căldura suplimentară pe care gazele cu efect de seră o reţin în atmosfera Pământului.
În anul 2018 s-au înregistrat temperaturi record privind încălzirea oceanelor şi oamenii de ştiinţă au constatat că oceanele planetei se încălzesc cu 40% mai repede decât previziunile anterioare.
Încălzirea şi acidificarea oceanelor determină coralii să elimine algele care trăiesc în țesuturile lor care devin albe, un proces cunoscut sub numele de albirea coralilor.
În consecință, recifele de corali și ecosistemele marine pe care le susțin mor. În întreaga lume aproximativ 50% din recifurile de corali au murit în ultimii 30 de ani.
Speciile care trăiesc în apă dulce sunt afectate, de asemenea, de încălzirea planetei.
Într-un studiu din anul 2013 se arată că 82% dintre speciile de pești care trăiesc în apele dulci din California erau în pericol de dispariție din cauza schimbărilor climatice.
Bramble Cay, o specie de rozătoare din Australia, se numără printre primele specii care au dispărut din cauza schimbărilor climatice provocate de oameni.
Credit: nmulconray/Getty Images
Potrivit Smithsonian, nivelul global al oceanelor este cu 5 până la 8 centimetri mai mare decât în anul 1900, ca urmare a încălzirii oceanelor.
În februarie 2019, ministrul de mediu al Australiei a declarat oficial că o rozătoare, denumită Bramble Cay, este prima specie care a dispărut ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om, în special a creșterii nivelului mării.
Habitatul natural al lui Bramble Cay se află pe o insulă din provincia Queensland la doar 3 metri deasupra nivelului mării. Insula a fost din ce în ce mai mult inundată de apa oceanică în timpul mareelor și furtunilor, iar inundațiile cu apă sărată au afectat plantele de pe insulă.
Această floră le furniza rozătoarelor Bramble Cay alimente și adăpost, astfel că dispariţia plantelor a condus, probabil, la dispariția rozătoarelor Bramble Cay.
În SUA, 17% din toate speciile amenințate cu dispariţia și aflate pe cale de dispariție sunt în primejdie din cauza nivelului în creştere al mărilor.
Doi pinguini Adélie stând pe un bloc de gheață în estul Antarcticii. Credit: Pauline Askin/Reuters
Topirea calotelor de gheață ar putea crește semnificativ nivelul mării la nivel global.
Calotele de gheață din Antarctica se topesc de aproape șase ori mai repede decât în anii 1980. Gheața din Groenlanda se topește de patru ori mai repede decât în urmă cu 16 ani. Numai în anul 2012 s-au pierdut peste 400 de miliarde de tone de gheață.
Apele tot mai calde ale oceanelor ar putea provoca prăbușirea ghețarilor care susţin calotele de gheață din Antarctica și Groenlanda. În consecinţă, cantități uriaşe de gheață ar putea ajunge în oceane, ceea ce ar putea provoca o creștere rapidă a nivelului mării în întreaga lume.
Creșterea nivelului mării din cauza schimbărilor climatice amenință 233 de specii de animale și plante protejate în 23 de state de coastă din SUA, potrivit unui raport al Center for Biological Diversity.
Orangutanii din Borneo se numără printre primele 10 specii aflate pe cale de dispariție. Credit: Tim Chong/Reuters
Într-un studiu publicat în anul 2015 cercetătorii au analizat peste 130 de studii privind declinul populațiilor de animale și au constatat că una din șase specii ar putea dispărea pe măsură ce planeta continuă să se încălzească.
Cercetătorii se aşteaptă ca flora și fauna din America de Sud și Oceania să fie cel mai grav afectate de schimbările climatice, în timp ce speciile din America de Nord s-ar putea să fie ceva mai puţin ameninţate.
Înaintea extincțiilor masive din trecut au existat semne de avertizare, iar acești indicatori sunt foarte asemănători cu ceea ce observă oamenii de ştiinţă în prezent.
Dacă încălzirea globală continuă în acelaşi ritm, atunci norii stratocumulus subtropiali ar putea dispărea, ceea ce ar ridica temperaturile la nivel planetar cu 8 grade Celsius.
Credit: Aleksandar Georgiev/Getty Images
Cea mai devastatoare extincție în masă din istoria planetei este extincţia Permian-Triasic, cunoscută şi sub numele de Marea Extincţie din Permian. Aceasta s-a produs în urmă cu aproximativ 252 milioane de ani şi a marcat sfârşitul Permianului şi începutul Triasicului. În urma acesteia au dispărut 96% din speciile marine și 70% din speciile terestre.
Extincţia Permian-Triasic a fost mult mai gravă decât cataclismul care a provocat dispariţia dinozaurilor cu 187 milioane de ani mai târziu.
Oamenii de ştiinţă cred că extincţia Permian-Triasic a fost provocată de o activitate vulcanică intensă în Siberia, care a modificat atmosfera planetei la scară globală și a condus la distrugerea multor ecosisteme. Aceste consecinţe au fost provocate, cel mai probabil, de efectul erupţiilor vulcanice asupra stratului de ozon, ceea ce a perturbat ciclul de viață al plantelor.
Într-un studiu din anul 2018 cercetătorii au arătat că semnele prevestitoare acestei extincţii în masă au apărut cu 700.000 de ani înainte de acest eveniment devastator.
Au existat și alte semne prevestitoare ale extincţiei Permian-Triasic pe care le putem observa şi în prezent.
„Am descoperit multe dovezi privind o încălzire globală severă, acidificarea oceanelor și micșorarea cantității de oxigen din atmosfera Pământului.
Diferenţa faţă de evenimentele din trecut o reprezintă amploarea acestor fenomene. De exemplu, creșterea actuală a temperaturii globale este semnificativ mai mică decât acum 250 de milioane de ani”, a declarat cercetătorul Wolfgang Kießling.
Oamenii de știință încă cercetează dacă Pământul se află într-adevăr în mijlocul unei alte extincții în masă, dar majoritatea cercetătorilor considera că extincțiile pe care le observăm în prezent au fost provocate de acţiunile oamenilor.
Potrivit unui studiu din anul 2014, ratele extincţiilor actuale sunt de 1.000 de ori mai mari decât în cazul lipsei intervenţiei umane.
„Există foarte puţine, dacă există, extincţii pe care le cunoaştem în ultimii 100 de ani care ar fi avut loc fără activitatea umană”, au declarat cercetătorii.
Sursă: Business Insider
Vezi comentarii
Da, se spune ; ''mananc sa traiesc, nu traiesc sa mananc'' , asa o fi .Acum ceva timp, de eclipsa, era sa sucombez , neglijenta , ajuns tarziu la spital, am avut sansa unor reuniuni de oameni care mi-au prelungit viata.Viata ,este lucrul cel mai de pret , trebuie luptat pentru ea, neglijenta este o prostie,dar nici nu poti trai oricum , oricat, gratuit , neimplicat , fara adevar.Omul este ceva complex, din statistici arata ca ,astazi traiesc pe pamant circa 7 miliarde de oameni .Am avut ''privilegiul'' sa traiesc singur mult timp , din punctul meu de vedere, este un bun prilej sa te cunosti ,sa ai o perspectiva asupra celor din jur , a celor apropiati , atati cat sunt.Daca citesti, daca ai capacitatea de analiza , daca reusesti intr-o diversitate aleatorie sa iesi in lume , sunt premizele unei cunoasteri de sine si a lumii corecte , ajungi la concluzii despre tine si lume ,despre adevar .Omul asta trebuie sa faca, sa-si merite existenta, sa spuna adevarul, prea multa prostie si mai rau ipocrizie .Suntem ''purtati'' de conveniente inutile ,imperfecte , ridicole .Spuneam mai sus despre complexitatea umana, da, daca nu sunt reunite o multitudine de trasaturi, omul este incomplet si inutil.Nu este destul sa fii destept, frumos , corect , sanatos, trebuie sa ai cunoastere de sine, a imprejurarilor in care traiesti, pentru ce. Oamenii in jurul tau sa fie asemeni , un minim de trasaturi , conditii , ca sa nu ma lungesc.Am mai spus si o spun din nou, suntem multi si imperfecti , omul in toate cele are standarde de calitate , dar in ce-l priveste are multe derogari.Asta-i adevarul, trebuie spus, poate se spune pe undeva, cred ca aplicarea corecta a unor selectii diminua populatia cu 75% . .Astfel se reusea o cunoastere si evolutie superioare , respectul in esenta pentru om si viata, pentru casa noastra, TERRA