Departe de agitaţia de pe planeta Pământ, Soarele a trecut printr-o perioadă destul de liniștită.

Cu toate acestea, o analiză atentă asupra activității sale confirmă ceea ce oamenii de ştiinţă au suspectat de ceva vreme: cea mai apropiată stea a intrat într-un nou ciclu solar.

De când a început urmărirea cu atenţie a petelor întunecate ale Soarelui, s-au semnalat perioade de liniște și de agitaţie în activitatea solară care se repetă aproximativ la fiecare 11 ani.

Astfel de observații solare au fost efectuate, pentru prima dată, la mijlocul secolului al XVIII- lea şi de atunci s-au înregistrat 24 de cicluri solare.

Potrivit unui grup format din experți de la NASA și de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA-National Oceanic and Atmospheric Administration) din SUA, luna decembrie a anului 2019 a marcat începutul ciclului solar cu numărul 25.

Acest eveniment nu a fost uşor de observat, deoarece a fost însoţit doar de apariția unor umbre cu temperatură scăzută, denumite pete solare, la latitudini mari.

„Ținem o evidență detaliată a câtorva mici pete solare care marchează debutul unui nou ciclu solar.

Acestea sunt vestitorii viitorului “foc de artificii” solar. Numai prin urmărirea tendinței generale de-a lungul mai multor luni putem confirma acest eveniment”, a declarat Frédéric Clette, director al World Data Center Sunspot Index.

În practică, variațiile comportamentului Soarelui fac imposibilă identificarea începutului unui nou ciclu solar până când acest eveniment nu a avut loc.

A fost nevoie de verificarea datelor despre activitatea solară din ultimele opt luni pentru ca oamenii de ştiinţă să poată confirma intrarea într-un nou ciclu solar.

Un nou ciclu solar

Soarele. Stânga: aprilie 2014; Dreapta: decembrie 2019. Credit: NASA/SDO

În ciuda unor înregistrări atente a ciclurilor solare de 11 ani, care s-au efectuat timp de secole, încă nu se cunosc mecanismele care stau la baza acestora.

Periodicitatea este o caracteristică destul de frecventă a stelelor şi privind în Univers putem constata că există o varietate de obiecte pulsatorii care par să se aprindă și să se întunece la intervale regulate de timp, pe baza cărora aproape că ne putem potrivi ceasul.

Cel mai bun lucru pe care îl putem determina în cazul Soarelui are legătură cu modificările câmpurilor sale magnetice, care sunt la rândul lor induse de curenții de plasmă din interiorul acestuia.

Nu ştim ce provoacă periodicitatea acestor curenţi de plasmă, dar se presupune că ar putea fi legată de o altă periodicitate similară observată în cazul orbitelor planetare.

Există o teorie conform căreia planeta Jupiter este responsabilă de ciclul solar. Într-un studiu din anul 2012 s-a sugerat această ipoteză care, cu siguranță, este o teorie atrăgătoare, deoarece Jupiter parcurge o orbită completă în jurul Soarelui o dată la 11,9 ani.

„Pe măsură ce ieșim din minimul solar și ne apropiem de maximul ciclului 25, este important să ne amintim că activitatea solară nu se oprește niciodată”, a declarat Lika Guhathakurta, cercetător al NASA.

În timp ce ciclul de maxime și minime are loc pe parcursul a 11 ani, acesta este mai precis o reflectare a unui ciclu mai mare de 22 de ani, care este definit de o inversare completă a polarităţii Soarelui.

La fiecare 11 ani polii magnetici ai Soarelui se schimbă, revenind la locul lor la sfârșitul următorului ciclu solar.

Monitorizarea acestor tranziții ne poate ajuta să prezicem mai bine condiţiile din spaţiul cosmic şi a modului cum acestea ne pot afecta în viitor. Aceste condiţii spaţiale sunt dictate, în mare parte, de vântul solar,  exploziile de plasmă și radiații care se produc în special în timpul maximelor solare.

Vor trece aproximativ alți cinci ani înainte să putem spune că suntem în stadiul mai agresiv al activităţii Soarelui. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să fim atenți de acum.

Rămâne de văzut dacă ciclul solar 25 va fi exploziv sau nu. Cel cu numărul 24 a fost relativ liniștit, mai ales în comparație cu ciclurile precedente, care au fost oarecum mai puternice decât de obicei.

„Chiar dacă vorbim de un ciclu solar cu o intensitate a activităţii solare sub medie, aceasta nu înseamnă că nu există niciun risc de condiţii spațiale extreme”, a declarat Doug Biesecker din cadrul Centrului de Predicție a Condiţiilor Spațiale (Space Weather Prediction Center) al NOAA din Colorado, SUA.

Influența Soarelui asupra vieții noastre de zi cu zi este binecunoscută.

Merită, de asemenea, să ştim de pericolul reprezentat de o activitate solară intensă asupra astronauţilor, prin emisia de protoni și radiaţii X de mare viteză, dar și asupra sateliților Pământului.

La suprafața Pământului, protejaţi de atmosferă, ciclurile solare sunt abia vizibile.

Cu puţin noroc s-ar putea observa o ușoară amplificare a aurorelor polare în timpul maximelor solare, dar, de cele mai multe ori, nu trebuie să fim îngrijoraţi că o erupție solară ar putea distruge viața așa cum o cunoaștem.

Sursă: Science Alert