Oamenii de știință au început construcţia celui mai mare reactor de fuziune în sudul Franței. Acesta a fost conceput să demonstreze că fuziunea nucleară, procesul care furnizează energia Soarelui, poate fi o sursă de energie sigură și viabilă pe Pământ.

Primele componente ale experimentului multinațional de ultimă generație, cunoscut sub numele de  Thermonuclear Experimental Reactor (ITER), au sosit în mica comună Saint-Paul-les-Durance din Franţa. Acestea vor fi asamblate cu atenție pentru a completa “cel mai complex puzzle” din lume.

Scopul reactorului experimental este de a demonstra că energia obţinută prin reacţia de fuziune nucleară poate fi generată durabil și în siguranță, în scop comercial. Primele experimente în acest sens sunt programate să înceapă în luna decembrie a anului 2025.

Fuziunea nucleară, sursa de energie a Soarelui și a altor stele, se produce atunci când nucleele atomice ușoare se unesc pentru a forma altele mai grele, eliberând astfel cantități uriașe de energie.

Provocarea constă în construirea unui reactor de fuziune care să poată valorifica această energie menţinând în siguranţă plasma în interiorul reactorului cu ajutorul unui câmp magnetic puternic.

„Fuziunea nucleară este promisiunea pentru viitor”, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, într-un mesaj transmis pentru a marca începerea oficială a lucrărilor de asamblare a reactorului ITER.

Ca tehnologie, fuziunea nucleară promite „energie curată, fără emisii de carbon, sigură și practic lipsită de deșeuri”, a adăugat președintele francez, care a susținut mult timp energia nucleară în lupta globală împotriva schimbărilor climatice determinate de gazele cu efect de seră produse din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale.

La rândul său, președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, a salutat „cel mai mare proiect științific internațional din istoria omenirii”, despre care a spus că oferă speranța unei surse de energie curată și sigură începând cu anul 2050.

Risc scăzut

Proiectul ITER a fost lansat în anul 2006 de 35 de țări, printre care SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Elveția, India, Japonia, Coreea de Sud și cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.

„Fuziunea nucleară este sigură, deoarece ea implică cantități minime de combustibil şi elimină riscul de accident nuclear prezent în cazul reactoarelor nucleare pe bază de fisiune nucleară, au declarat specialiştii într-un comunicat.

Un alt avantaj suplimentar îl reprezintă faptul că combustibilul (deuteriu) pentru fuziunea nucleară se găseşte în apa de mare și este suficient de abundent pentru a furniza energie omenirii timp de milioane de ani.

„O cantitate de combustibil, de acest tip, comparabilă cu masa unui ananas este echivalentă cu 10.000 tone de cărbune”, au declarat partenerii din acest proiect.

ITER, cea mai mare instalație de fuziune experimentală din lume, este menită să producă aproximativ 500 de megawați de energie termică, echivalentul a aproximativ 200 de megawaţi de energie electrică dacă ar funcționa continuu, ceea ce ar fi suficient pentru a alimenta aproximativ 200.000 de locuințe.

Reactorul său de fuziune nucleară, de tipul Tokamak, va conţine aproximativ un milion de componente, incluzând magneți superconductori extrem de puternici.

Reactorul final va cântări 23.000 de tone, din care 3.000 de tone va reprezenta masa magneților supraconductori care vor fi conectați între ei prin 200 de kilometri de cabluri supraconductoare. Toate acestea trebuie menținute la o temperatură de până la -269 de grade Celsius, relatează The Guardian.

ITER

Un tehnician trece pe langă un criostat. Credit: Clement Mahoudeau/AFP

Un puzzle tridimensional

Aproximativ 2.300 de persoane lucrează la fața locului pentru asamblarea reactorului.

„Construirea reactorului este similară asamblării unui puzzle tridimensional într-o ordine complicată.

Fiecare aspect al managementului de proiect, al ingineriei sistemelor, al managementului riscurilor și al logisticii ansamblului trebuie să funcționeze împreună cu precizia unui ceas elvețian.

Avem un program complicat de urmat în următorii ani”, a declarat Bernard Bigot, directorul general al ITER.

Odată terminat, reactorul ar trebui să poată recrea procesele de fuziune care au loc în nucleul stelelor la o temperatură de aproximativ 150 de milioane de grade Celsius, de 10 ori mai mare decât cea a Soarelui.

Reactorul ar putea atinge puterea maximă până în anul 2035, dar, ca proiect experimental, el nu este conceput pentru a produce energie electrică.

Dacă tehnologia se dovedește fezabilă din punct de vedere economic, adică dacă reactorul va genera mai multă energie decât cea necesară punerii sale în funcțiune, atunci viitoarele reactoare de fuziune ar putea furniza energia electrică necesară pentru milioane de locuințe la un cost operațional comparabil cu cel al reactoarelor nucleare convenționale, a declarat Bigot.

Construcţia unui astfel de ”soare artificial” este însă criticată de ecologiști, care consideră reactoarele de fuziune un miraj științific costisitor.

Proiectul ITER se derulează cu o întârziere de 5 ani, iar bugetul acestuia este de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Sursa: Science Alert