Vegetarienii sunt mai susceptibili să fie deprimați, dar nu pentru motivul pe care îl credeți

Potrivit unui nou studiu, vegetarienii suferă de două ori mai multe episoade depresive decât cei care mănâncă carne.

Studiul, bazat pe datele unui sondaj din Brazilia, corespunde unor cercetări anterioare care au identificat un număr mai mare al episoadelor depresive în rândul celor care renunță la carne. Cu toate acestea, noul studiu sugerează că această legătură există independent de aportul nutrițional.

Poate părea simplu de analizat o legătură între o dietă și anumite probleme de sănătate și să presupunem că prima le provoacă pe cele din urmă printr-o formă de deficiență nutrițională.

Cu toate acestea, noua analiză, publicată în Journal of Affective Disorders, a ţinut cont de o gamă largă de factori nutriționali, inclusiv aportul total de calorii, aportul de proteine, aportul de micronutrienți și nivelul de procesare al alimentelor.

Acest lucru sugerează că ratele mai mari ale depresiei în rândul vegetarienilor nu sunt cauzate de conținutul nutrițional al dietei lor.

Credit: Yulia Reznikov/Getty Images

Ce ar putea atunci explica legătura dintre vegetarianism și depresie? Există vreun mecanism non-nutrițional prin care vegetarianismul provoacă depresia? Sau relația se reduce la cu totul altceva?

În primul rând, este posibil ca depresia să-i determine pe oameni să fie mai predispuși să devină vegetarieni decât invers. Simptomele depresiei pot include reflectarea asupra unor gânduri negative, precum și sentimentele de vinovăție.

Presupunând că persoanele depresive și cele nedepresive au șanse egale de a se confrunta cu adevărul supărător al abatoarelor și al agriculturii industriale, este mai probabil ca persoanele depresive să se concentreze mai mult asupra acestor gânduri și să se simtă vinovate pentru rolul lor în susţinerea cererii pentru aceste produse.

Vegetarianul depresiv, în acest caz, nu greșește neapărat prin faptul că gândeşte în acest fel.

Chiar dacă depresia este uneori caracterizată prin percepții negative nerealiste, există dovezi care sugerează că persoanele cu o depresie ușoară până la moderată au judecăți mai realiste cu privire la rezultatul evenimentelor incerte și percepții mai realiste despre propriul rol și abilități.

În acest caz, există într-adevăr un tratament crud asupra animalelor în producția de carne. Și acest lucru este cauzat într-adevăr de cererea consumatorilor pentru carne ieftină.

În al doilea rând, este posibil ca aderarea la o dietă vegetariană să provoace depresie din alte motive decât nutriția. Chiar dacă nu lipsește niciun „nutrient fericit” dintr-o dietă vegetariană, s-ar putea întâmpla ca renunțarea la carne să provoace depresie prin alte mijloace.

De exemplu, adoptarea unei diete vegetariene poate afecta relația cu ceilalți și implicarea în activități sociale și, uneori, poate fi asociată cu tachinarea sau alte forme de ostracism social.

Noul studiu se bazează în special pe datele unui sondaj din Brazilia, o țară renumită pentru consumul ridicat de carne. Unele date din sondaj au indicat o creștere bruscă a vegetarianismului în Brazilia în ultimii ani, trecând de la 8% în 2012 la 16% în 2018.

Cu toate acestea, studiul recent a chestionat peste 14.000 de brazilieni și a identificat doar 82 de vegetarieni, puţin mai mult de 0.5%.

Trebuie să ne întrebăm dacă aceeași legătură între vegetarianism și depresie poate fi observată şi în India sau în alte țări unde vegetarianismul este mai degrabă o normă socială.

Mai important, pe măsură ce rata vegetarianismului crește în Marea Britanie și în alte țări dezvoltate, vom constata că relația dintre vegetarianism şi depresie va dispărea în timp?

În cele din urmă, este posibil ca nici vegetarianismul şi nici depresia să nu se provoace reciproc, dar ambele să fie asociate cu un al treilea factor. Acesta ar putea fi orice număr de caracteristici sau experiențe care sunt asociate atât cu vegetarianismul, cât și cu depresia.

De exemplu, femeile au mai multe șanse decât bărbații să fie vegetariene și să sufere de depresie. Cu toate acestea, studiul brazilian a ţinut cont de sexul participanţilor, excluzând această a treia variabilă.

O variabilă care nu a fost analizată, dar care este legată în mod plauzibil atât de vegetarianism, cât și de depresie, este expunerea la imaginile violente din industria cărnii. Prevenirea cruzimii față de animale este motivul cel mai frecvent citat de vegetarieni pentru a evita carnea.

Documentare precum Dominion și Earthlings, care descriu cruzimea din industria cărnii, nu pot fi descrise cu ușurință drept filme în urma cărora să ne simţim bine. Ne putem imagina cu ușurință că o persoană care accesează acest tip de media poate deveni atât vegetariană, cât și, mai ales atunci când majoritatea oamenilor aleg să privească în altă parte, deprimată.

Există mai multe motive posibile pentru legătura dintre vegetarianism și depresie. Acest nou studiu sugerează că alimentația vegetariană nu este cauza depresiei.

În schimb, experiența socială vegetariană poate contribui la depresie. Depresia poate determina o probabilitate crescută de a deveni vegetarian sau atât vegetarianismul, cât și depresia pot fi cauzate de o a treia variabilă, cum ar fi expunerea la imaginile violente din industria cărnii.

Traducere după Vegetarians more likely to be depressed than meat-eaters – possible reasons