Un studiu recent deschide calea pentru o înțelegere mai profundă a modului în care funcționează creierul și ne oferă speranţa că într-o zi vom putea îmbunătăţi capacităţile cognitive umane.

Cum apare inteligența? Sunt conexiunile neuronale din creier responsabile de apariţia inteligenţei sau mai degrabă este vorba de modul prin care se activează anumite gene?

Oamenii de ştiinţă au reuşit să obţină mai multe informații care ne pot ajuta să răspundem la aceste întrebări complicate.

Anumite gene din creier sunt răspunzătoare de inteligența umanăAnumite gene din creier sunt răspunzatoare de inteligența umană. Credit: Ralwel/Shutterstock.com

Pentru prima dată, cercetătorii de la Imperial College din Londra au descoperit două grupuri de gene, denumite M1 şi M3, care sunt formate din sute de gene individuale şi care ar putea fi responsabile de inteligența umană. Se crede că aceste două grupuri de gene exercită o influență asupra principalelor funcții cognitive ale oamenilor, inclusiv atenția, raționamentul, viteza de procesare a informaţiei şi memoria.

Potrivit cercetătorilor, grupurile M1 și M3 se află sub controlul unui comutator principal („master switch”) care poate controla modul în care funcţionează aceste rețele de gene. Dacă acest lucru se confirmă, atunci cercetătorii cred că prin manipularea acestui comutator se va putea stimula funcţia cognitivă umană.

„Ştiam că genetica are o rol important în dezvoltarea inteligenței, dar până în prezent nu am ştiut că genele sunt relevante în acest sens”, a declarat neurologul Michael Johnson de la Imperial College din Londra, Marea Britanie. „Această cercetare evidențiază unele dintre genele implicate în inteligența umană și modul în care acestea interacționează unele cu altele”.

Descoperirea cercetătorilor a rezultat în urma examinării creierului unor pacienţi care au fost supuşi unor tratamente pentru epilepsie. În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au studiat mii de neuroni din creier şi au comparat informaţiile genetice de la persoane sănătoase, care au efectuat teste de IQ, cu cele de la persoane cu tulburări neurologice şi dizabilităţi intelectuale.

„Anumite trăsături, precum ar fi inteligența, sunt guvernate de grupuri mari de gene care lucrează împreună, ca în cazul unei echipe de fotbal ce este formată din jucători aflaţi în poziții diferite”, a spus Johnson. „Am folosit analiza computerizată pentru a identifica genele din creierul uman care lucrează împreună pentru a influența capacitatea noastră cognitivă de a memora sau de a lua decizii raționale atunci când ne confruntăm cu o mulțime de informații complexe. Am constatat că unele dintre aceste gene se suprapun cu cele care cauzează în copilărie epilepsie sau dizabilitate intelectuală”.

Studiul a fost publicat în Nature Neuroscience şi ar putea avea un impact major asupra tratamentului bolilor cerebrale, deşi această cercetare se află încă într-un stadiu incipient.

De asemenea, studiul ar putea oferi o nouă perspectivă privind tratamentul unor boli neurologice, cum ar fi epilepsia şi pentru ameliorarea sau tratamentul deficienţelor cognitive asociate acestor boli grave. Ar putea însemna sfârşitul bolii Alzheimer?

„Cercetările noastre sugerează că am putea utiliza aceste gene pentru a modifica inteligenţa, dar aceasta este doar o posibilitate teoretică în acest moment”, a încheiat Johnson.

Surse: Futurism, ScienceAlert