Un nou studiu dovedește legătura dintre fitnessul cardio-respirator și sănătatea creierului, în special la nivelul materiei cenușii și al volumului total al creierului.

Fitnessul cardio-respirator se referă la capacitatea sistemului circulator și sistemului respirator de a furniza oxigen în timpul activităților fizice.

„Țările din întreaga lume se confruntă cu problema îmbătrânirii populaţiei şi este esențial să identificăm strategii pentru încetinirea îmbătrânirii creierului și păstrarea structurii și funcționalității creierului la persoanele în vârstă.

Fitnessul cardio-respirator este considerat un factor cheie pentru reducerea riscurilor de mortalitate, morbiditate, diferite forme de cancer și, eventual, atrofie cerebrală.

Sunt necesare eşantioane de populație selecţionate aleatoriu, cu măsurători de fenotip la nivelul creierului, pentru a obţine dovezi solide privind efectul fitnessului cardio-respiratoriu asupra substanței cenușii și volumului de materie albă”, a declarat Dr. Katharina Wittfeld, autorul principal al studiului, din cadrul German Center for Neurodegenerative Disease.

Exercițiul cardio

Wittfeld și colaboratorii susțin ipoteza că o capacitate mai mare de fitness cardio-respirator este asociată cu o creştere a volumului creierului în mai multe regiuni cerebrale care nu sunt legate, în principal, de controlul activității motorii. Credit: Mabel Amber.

Studiul a utilizat datele de la 2.103 adulți, cu vârste cuprinse între 21 şi 84 de ani, din Germania.

Capacitatea de fitness cardio-respirator a fost măsurată folosind absorbția maximă de oxigen, absorbția de oxigen la pragul anaerob și puterea maximă în timpul exercițiilor cardio pulmonare testată pe o bicicletă ergometru.

Datele cerebrale RMN (rezonanță magnetică nucleară) au fost analizate şi sistematizate în funcţie de vârstă, sex, educație, fumat, greutatea corporală, tensiunea arterială sistolică, nivelul de hemoglobină glicată și volumul intracranian.

Cercetătorii au descoperit că absorbția maximă de oxigen este asociată cu creșterea volumului de materie cenuşie.

Exercițiul cardio îmbunătățește sănătatea creierului

Exercițiul cardio îmbunătățește sănătatea creierului. Credit: Wittfeld

„Cea mai importantă constatare a studiului este aceea că efectul exercițiului fizic se manifestă preponderent asupra structurilor creierului implicate în cunoaștere şi mai puţin asupra celor implicate în funcția motorie”, a declarat neurologul Ronald Petersen, coautor al unui editorial care a însoțit studiul, din cadrul Mayo Clinic.

„Acest lucru oferă dovezi indirecte că exerciţiul aerobic poate avea un impact pozitiv asupra funcţiei cognitive, în plus faţă de îmbunătăţirea condiţiei fizice.

O altă caracteristică importantă a studiului este că aceste rezultate sunt valabile și în cazul adulților mai în vârstă. Există dovezi privind efectele benefice ale exercițiului fizic asupra sănătăţii creierului la o vârstă mijlocie, dar este încurajator faptul că acestea se manifestă și în cazul persoanelor înaintate în vârstă.

Constatarea unui volum mai mare de materie cenușie asociat cu exercițiul cardio-respirator este relevantă pentru înţelegerea modificărilor cognitive ale îmbătrânirii.

Aceasta este o altă piesă a puzzle-ului care arată că activitatea fizică și exercițiul cardio-respirator protejează împotriva declinului cognitiv provocat de îmbătrânire.

Există deja dovezi care arată că activitatea fizică și fitness-ul cardio-respirator sunt asociate cu îmbunătățirea vaselor de sânge ale creierului.

Această lucrare este importantă datorită datelor care arată efectul exerciţiilor cardio asupra structurii creierului”, a declarat profesorul Michael Joyner, medic în cadrul Mayo Clinic.

„Sunt necesare studii pe termen lung cu privire la relația dintre exercițiile fizice și sănătatea creierului, care nu vor fi uşor de realizat.

Cu toate acestea, aceste date sunt încurajatoare. Descoperirile privind legătura dintre fitnessul cardio-respirator și anumite structuri ale creierului sunt unice”, a declarat Dr. Clifford Jack Jr., neurolog în cadrul Mayo Clinic.

Studiul a fost publicat în Mayo Clinic Proceedings.

Sursă: Sci-News