Analiza ADN permite estimarea duratei vieţii. Durata de viaţă „naturală” a omului este de 38 ani

Oamenii au o durată de viață ”naturală” de aproximativ 38 de ani, conform unei noi metode de analiză a ADN-ului pe care am dezvoltat-o ​​pentru estimarea duratei vieții unor specii diferite.

Extrapolând rezultatele din unele studii genetice anterioare pentru o serie de specii cu o durată a vieţii cunoscută, am constatat că mamutul lânos a trăit, probabil, în jur de 60 de ani şi că durata vieţii balenei de Groenlanda poate ajunge până la două secole și jumătate.

Cercetarea noastră, care a fost publicată în Scientific Reports, a analizat modul cum se schimbă ADN-ul pe măsură ce un animal îmbătrânește.  Am constatat că acesta variază de la specie la specie și depinde de durata probabilă de viaţă a animalului respectiv.

Misterul îmbătrânirii

Procesul de îmbătrânire este foarte important în cercetarea biomedicală și ecologică. Pe măsură ce animalele îmbătrânesc, acestea înregistrează un declin al funcțiilor biologice, ceea ce le limitează durata de viață.

Până acum a fost dificil să se stabilească câți ani poate trăi un animal.

ADN-ul este purtătorul informaţiei genetice și, evident, informațiile din ADN pot furniza indicii despre îmbătrânire și durata de viață. Cu toate acestea, nimeni nu a reușit să identifice diferențe în secvențele de ADN care să fie corelate cu diferențele privind durata vieţii.

Durata vieţii în rândul vertebratelor variază mult. Ca exemplu, Eviota sigillata este un mic pește care trăiește doar 8 săptămâni, în timp ce rechinul de Groenlanda (Somniosus microcephalus) poate trăi mai mult de 400 de ani.

Cunoașterea duratei de viață a animalelor sălbatice este fundamentală pentru gestionarea și conservarea faunei sălbatice. Mai ales pentru speciile pe cale de dispariție, cunoaşterea duratei lor de viață este fundamentală pentru protejarea lor.

De exemplu, în industria pescuitului durata de viață a diferitelor specii de peşti este utilizată pentru a modela populațiile acestora şi pentru a stabili limitele de captură.

Cu toate acestea, durata de viață a majorității animalelor nu este cunoscută. Cea mai mare parte a estimărilor provin de la un număr mic de indivizi care au trăit în captivitate şi a căror vârstă la moarte a fost cunoscută.

Utilizarea schimbărilor din ADN pentru a măsura vârsta

În ultimii ani, cercetătorii au dezvoltat ”ceasuri” ADN cu ajutorul cărora pot determina vârsta la care o specie folosește o anumită schimbare genetică, denumită metilarea ADN-ului.

Metilarea ADN-ului nu schimbă secvența de bază a unei gene, dar controlează dacă este activă. Alți cercetători au arătat că metilarea ADN-ului în anumite gene este asociată cu durata de viață maximă a unor mamifere, cum ar fi primatele.

În pofida faptului că metilarea ADN-ului a fost legată de îmbătrânire și durata de viață, până în prezent nicio cercetare nu a folosit-o ca o metodă de estimare a duratei de viață a speciilor.

În cercetarea noastră am folosit 252 genoame (secvențe complete de ADN) ale unor specii de vertebrate pe care alți cercetători le-au pus la dispoziția publicului într-o bază de date online. În continuare, am comparat aceste genoame cu o altă bază de date cu duratele de viaţă cunoscute ale unor animale.

Folosind aceste date, am descoperit că putem estima durata de viață a speciilor de vertebrate analizând locul unde are loc metilarea ADN-ului în 42 de gene particulare. Această metodă ne permite, de asemenea, să estimăm durata de viață a speciilor cu viață lungă și a altora dispărute.

Analiza ADN permite estimarea duratei vieţii unor specii dispărute sau a unor specii cu viaţă lungă. Credit: CSIRO

Specii dispărute

Noi am găsit că durata vieţii balenei de Groenlanda, considerată a fi cel mai longeviv mamifer din lume, este de 268 de ani. Această estimare este cu 57 de ani mai mare decât vârsta celui mai bătrân exemplar care a fost găsit, ceea ce înseamnă că aceste balene pot avea o durată de viață mult mai lungă decât se credea.

Am descoperit, de asemenea, că mamutul lânos a avut o durată de viață de 60 de ani, similară cu cea a elefantului african modern (65 de ani).

Credit: Australian Museum

Ţestoasa gigantică de pe Insula Pinta a avut o durată de viață de 120 de ani după estimarea noastră. Ultimul membru al acestei specii dispărute a murit în anul 2012 la 112 ani.

Interesant, am descoperit că neandertalienii și denisovanii, care au fost specii hominide strâns legate de omul modern, au avut o durată de viață maximă de 37,8 ani.

Pe baza ADN-ului, am estimat și o durată de viață ”naturală” a oamenilor moderni de 38 de ani. Aceasta se potrivește cu unele estimări antropologice pentru oamenii moderni timpurii.

Cu toate acestea, oamenii din prezent pot fi o excepție de la acest studiu, deoarece progresele din medicină și stilul de viață au prelungit durata medie de viață.

Traducere şi adaptare după A new study shows an animal’s lifespan is written in the DNA. For humans, it’s 38 years