De ce este Jupiter una dintre cele mai ciudate planete din Sistemul Solar

Jupiter este a cincea planetă care orbitează în jurul Soarelui, poziționată între Marte și Saturn la o distanță medie de aproximativ 778 de milioane de kilometri faţă de Soare.

Jupiter este cel mai mare dintre cei patru „giganți gazoși” ai Sistemului Solar, planete masive formate în mare parte din elemente ușoare în principal sub formă de gaz.

De fapt, aproximativ 90% din atomii lui Jupiter sunt hidrogen, restul de 10% reprezintă heliu și alte elemente care contribuie la formarea unor molecule precum apa și amoniacul.

Jupiter este de peste două ori mai masivă decât toate celelalte planete din Sistemul Solar

Jupiter a fost prima planetă din Sistemul Solar și este, de asemenea, cea mai masivă. De fapt, este de 2,5 ori mai masivă decât toate celelalte planete din Sistemul Solar la un loc.

Toată acea masă este conţinută într-o sferă având un diametru la ecuator de puțin peste 140.000 de kilometri, ceea ce-i oferă o atracție gravitațională imensă şi care, probabil, a modelat orbita Pământului și a celorlalte planete din apropiere.

Planeta Jupiter are nevoie de aproximativ 12 ani tereştri pentru a-și finaliza orbita în jurul Soarelui, dar atmosfera sa se rotește într-un ritm incredibil, terminând în medie (în funcție de latitudine) „ziua” în mai puțin de 10 ore.

Jupiter nu are suprafață

Nu există o distincție clară între gazele care formează atmosfera lui Jupiter și nucleul său dens de hidrogen lichid.

Pentru comoditate, astronomii ar putea folosi punctul în care presiunea trece de un bar sau o atmosferă la nivelul mării pe Pământ ca o modalitate de a marca unde se termină atmosfera lui Jupiter și unde începe nucleul acesteia. Sub această linie, materia se comprimă încet în stări ciudate.

Deasupra acestei linii, straturi de nori roșii și albi, care conțin amoniac, hidrosulfură de amoniu și apă, se ridică în zonele mai calde și coboară în benzi mai reci, căzând unii peste alţii în timp ce vânturile îi împing în furtuni violente.

Faimoasa Pată Roșie se micșorează

O astfel de furtună, numită Marea Pată Roșie, se învârte de aproape două secole, dacă nu chiar mai mult.

Deși a fost odată suficient de mare pentru a înghiți trei planete Pământ la un loc, circumferința acesteia s-a micșorat în ultimii ani, determinându-i pe astronomi să se întrebe dacă aceasta va deveni din ce în ce mai mică.

Evaluări mai recente sugerează că un sfârșit iminent al acestui uragan uriaş este improbabil.

Marea Pată Roşie observată de sonda spațială Juno în iulie 2017. Credit: NASA/JPL-Caltech/MSSS/Kevin M. Gill

Interesant este că datele obţinute cu ajutorul telescopului spaţial Hubble au arătat recent că vânturile din jurul Marii Pete Roșii par să se accelereze.

Jupiter emite mai multă energie decât primește

Aflată la o distanţă faţă de Soare de cinci ori mai mare decât cea a Pământului, planeta Jupiter primește doar câteva procente din lumina soarelui.

O mare parte a energiei sale provine din adânc, deoarece gravitația aduce gazele într-o stare lichidă densă de până la o sută de milioane de atmosfere în nucleul planetei, generând temperaturi de zeci de mii de grade Celsius.

Acest lucru înseamnă că Jupiter radiază aproximativ de 1,6 ori energia pe care o primește de la Soare, agitând atmosfera sa groasă.

Gigantul gazos este uneori numit „stea eșuată”

Se crede că în centrul acestei bile fierbinți și dense hidrogenul se transformă într-o stare metalică pe care fizicienii încă încearcă să o înțeleagă.

Chiar dacă Jupiter este mai mare decât unele stele, uneori este denumită „stea eșuată”, deoarece nu are o masă suficientă pentru fuziunea hidrogenului în heliu.

Planeta Jupiter nu este de fapt o adevărată stea eșuată, acestea sunt piticele brune care se află în intervalul de masă dintre giganții gazoşi și stelele adevărate.

Câmpul magnetic al lui Jupiter este de 20.000 de ori mai intens decât al Pământului

Curenții de hidrogen cu sarcină electrică din interiorul lui Jupiter ar putea fi responsabili pentru câmpul magnetic intens al planetei, unul care este de până la 20.000 de ori mai intens decât al Pământului și care se întinde pe o distanță mai mare decât diametrul Soarelui.

Aceste canale magnetice puternice accelerează electronii către energii extreme, producând unele dintre cele mai spectaculoase şi luminoase aurore polare din Sistemul Solar.

Aurore pe planeta Jupiter. Credit: NASA/ESA/J. Nichols, University of Leicester

Deşi aurorele sunt prezente în permanenţă în jurul polilor gigantului gazos, de fapt nu le putem vedea cu ochiul liber, deoarece acestea strălucesc în lungimi de undă invizibile ochiului uman.

Datele recente obţinute cu ajutorul sondei spaţiale Juno și a observatorului spațial XMM-Newton cu raze X au arătat că aurorele sunt cauzate de curenții electrici din câmpul magnetic al planetei şi care generează unde de plasmă, un proces similar cu cel care produce aurore polare şi aici pe Pământ.

Jupiter are 53 de sateliţi

Spre deosebire de Pământ, orbita mare a lui Jupiter și puternica sa atracție gravitațională au captat zeci de corpuri, de diferite dimensiuni, de-a lungul timpului.

Oficial, există 53 de sateliţi naturali care orbitează Jupiter şi care au nume. Patru dintre ei, Io, Europa, Ganimedes și Callisto, au fost observaţi științific încă de când mișcările lor au fost descrise, pentru prima dată, în detaliu de astronomul italian Galileo Galilei la începutul secolului al XVII-lea.

În total, numărul sateliților naturali din jurul lui Jupiter este de 79, cei mai îndepărtaţi având nevoie de doi ani de pe Pământ pentru a finaliza o singură orbită.

În mod ciudat, un grup format din 9 sateliţi recent identificaţi urmează, de asemenea, o orbită retrogradă, deplasându-se într-o direcție opusă rotaţiei lui Jupiter în jurul axei proprii.

Gigantul gazos are un sistem slab de inele

În 1979, sonda Voyager 1 a observat urme de praf care înconjoară planeta Jupiter şi care formează un sistem slab de inele.

Cele patru componente principale ale inelelor lui Jupiter. (NASA/JPL/Universitatea Cornell)

Jupiter suferă numeroase impacturi

Un alt efect secundar al atracției gravitaționale puternice a planetei este că aceasta suferă o mulțime de impacturi. Unele dintre acestea au fost surprinse de astronomi, cum ar fi cel observat recent de astronomul José Luis Pereira.

Nu există încă multe informații despre obiectul care a provocat acest impact, dar este probabil să fi fost mare și/sau rapid!

Impact pe Jupiter!

Nu se știe exact cât de des este lovit Jupiter de ceva destul de mare sau suficient de rapid pentru a produce un impact vizibil de pe Pământ, dar se crede că un astfel de eveniment se produce între 20 și 60 de ori pe an.

Vestea bună este că gigantul gazos pare să acționeze ca un fel de aspirator cosmic gigant de obiecte potenţial periculoase, protejând planeta noastră de impacturi devastatoare.

Traducere după Here’s Why Jupiter Is Arguably One of The Weirdest Planets in The Solar System