Caii de luptă din timpurile medievale nu erau mai mari decât poneii din zilele noastre

Caii medievali de luptă din cultura populară sunt de obicei niște armăsari masivi și puternici. Cu toate acestea, dovezile din textele și imaginile medievale sunt încă în dezbatere.

Într-un nou studiu, arheologii de la Universitatea din Exter au analizat un set de oase ale unor cai din 171 de situri arheologice unice din Marea Britanie și care au fost datate între 300 și 1650 d.Hr.

Rezultatele au indicat faptul că înmulțirea și antrenamentul acestor cai au fost influențate de o combinație de factori culturali și biologici, dar și de caracteristicile comportamentale ale cailor, cum ar fi temperamentul.

În filme și în media populară caii medievali sunt portretizați ca niște bestii masive, de mărimea armăsarilor Shire, ajungând până la înălțimi de 180-190 centimetri.

Cu toate acestea, dovezile indică faptul că armăsarii de 150-160 centimetri erau destul de rar întâlniți.

„Mărimea și densitatea osoasă nu sunt suficiente pentru a identifica, cu precizie, caii de luptă din inregistrarile arheologice.

Dovezile istorice nu oferă un criteriu clar în baza căruia să fie definit calul de luptă.

Este mult mai probabil că în decursul perioadei medievale, în diverse momente, au fost preferate diferite conformații ale cailor pentru a face față schimbărilor din tactica de luptă, dar și preferințelor din acea perioadă”, afirmă Dr. Helene Benkert, cercetător din cadrul Departamentului de Arheologie al Universității Exter.

Cavaler medieval pe un cal de război

Un cavaler medieval pe un cal de război

Cel mai mare armăsar anglo-normand a fost descoperit la Castelul Townbridge, Wiltshire. S-a estimat că acesta ar fi atins o înălțime de 180 centimetri, echivalentă oarecum cu cea a armăsarilor de curse din zilele noastre.

În perioada medievală cuprinsă între 1200-1350 d.Hr. se înregistrează apariția cailor de 160 centimetri, cu toate că după perioada post-medievală (1500-1650 d.Hr.) înalțimea cailor începe să devină din ce în ce mai mare, apropiindu-se, în cele din urmă, de cea din ziua de azi.

„Cel mai probabil, caii de luptă medievali erau considerați destul de mari pentru epoca respectivă, dar aceștia  erau mici dacă ne raportăm la standardele actuale și la misiunea pe care o îndeplineau.

Probabil că selecția și înmulțirea cailor din hergheliile regale se baza pe temperament și anumite caracteristici fizice aplicabile în luptă”, a declarat profesorul Alan Outram, membru al Departamentului de Arheologie din cadrul Universității Exter.

Calul de luptă este esențial pentru înțelegerea societății și culturii englezești medievale, ca simbol al clasei sociale, a identității aristocratice în formare, dar și ca armă de război, recunoscută pentru mobilitatea și potentialul pe care l-a avut de a schimba fața războiului”, a declarat profesorul Oliver Creighton din cadrul Departamentului de Arheologie al Universității Exter.

Traducere de Vlad Constantin VOINEA după Study: Medieval Warhorses Were No More Than Pony-Sized by Modern Standards

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.