Ce se află pe fața îndepărtată a Lunii?

Privind spre Lună s-ar putea să recunoașteți diverse umbre și forme de pe faţa vizibilă a Lunii, aceeaşi care a luminat şi drumurile strămoșilor noștri timpurii după apusul Soarelui.

Ca urmare a fenomenului de blocare mareică a Lunii cu Pământul, numai o față a Lunii este vizibilă de pe Pământ.

Abia în anul 1959 nava spațială sovietică Lună 3, aflată pe o orbită în jurul Lunii, a transmis primele imagini cu „fața îndepărtată” sau „fața ascunsă” a Lunii.

Pământul și Luna lui se află în imediata vecinătate și, în consecinţă, între ele se exercită forțe gravitaționale semnificative. Aceste forțe mareice au încetinit rotațiile ambelor corpuri cereşti şi au provocat fenomenul de blocare mareică a Lunii cu Pământul după o perioadă de timp relativ scurtă după formarea Lunii.

Fața îndepărtată a Lunii. Credit: NASA’s Scientific Visualization Studio, CC BY

Oamenii de ştiinţă cred că Luna s-a format ca urmare a coliziunii unui corp ceresc de mărimea planetei Marte cu proto-Pământul, după 100 milioane de ani de la formarea Sistemului Solar.

În prezent Luna se află în rotaţie sincronă cu Pământul, adică perioada de rotaţie a Lunii în jurul Pământului este aproximativ egală (28 de zile) cu perioada de rotaţie a Lunii în jurul axei sale.

Din acest motiv, de pe Pământ, vedem întotdeauna aceeași față a Lunii.

Faţa apropiată a Lunii a fost studiată în detaliu deoarece o putem vedea. Astronauții au aselenizat pe faţa apropiată a Lunii pentru a putea comunica cu uşurinţa cu NASA.

Toate mostrele de sol lunar recoltate de misiunile Apollo sunt de pe faţa apropiată a Lunii.

Fața îndepărtată a Lunii observată de sondele spaţiale Luna 3 în anul 1959 şi Lunar Reconnaissance Orbiter în anul 2009. Credit: NASA’s Goddard Space Flight Center Scientific Visualization Studio, CC BY

Deși faţa îndepărtată a Lunii nu este vizibilă de pe Pământ, nu este corect să o numim “faţa întunecată” a Lunii. Pe faţa apropiată, cât şi pe fața îndepărtată, a Lunii există noapte și zi așa cum avem aici pe Pământ. O zi lunară durează aproximativ două săptămâni pe Pământ.

Cu ajutorul sateliților moderni astronomii au cartografiat complet suprafața lunară.

Misiunea chineză Chang’e 4 explorează în prezent Bazinul Aitken de pe fața îndepărtată a Lunii, fiind prima misiune lunară care a aselenizat vreodată acolo.

Astronautul Buzz Aldrin coborând din modulul lunar pe suprafața Lunii în data de 20 iulie 1969. Credit: JSC/NASA, CC BY

Cercetătorii speră că misiunea Chang’e 4 va oferi răspunsuri la o serie de întrebări privind caracteristicile suprafeței craterului Aitkin și va verifica posibilitatea cultivării plantelor în solul lunar.

Pe fața îndepărtată a Lunii cercetătorii pot măsura semnale radio de intensitate mică provenite din Univers care altfel ar fi imposibil de detectat.

De exemplu, misiunea Chang’e 4 va analiza semnale radio de frecvență joasă provenind de la la Soare sau chiar mai departe de acesta, care ar fi imposibil de detectat de pe Pământ din cauza unor semnale produse de activitatea umană, cum ar fi cele din spectrul de frecvențe destinate radiodifuziunii, televiziunii sau radiocomunicaţiilor.

Pe baza semnalelor radio de frecvență joasă oamenii de ştiinţă pot studia primele stele și găuri negre din Univers. Astfel, astronomii vor putea înţelege modul cum au început să se formeze aceste structuri cosmice.

Săgețile din imagine indică poziția robotului (rover) Chang’e 4 pe solul lunar în apropierea craterului Von Kármán. Credit: NASA/GSFC/Arizona State University, CC BY

Misiunile lunare robotizate care cercetează suprafaţa Lunii le oferă oamenilor de știință informaţii preţioase pentru pregătirea viitoarelor misiuni spaţiale cu echipaj uman pe planeta Marte.

Astfel, apa care a fost descoperită de satelitul LCROSS al NASA sub polul nordic și cel sudic al Lunii în anul 2009 poate fi disociată în hidrogen și oxigen pentru a fi utilizată pentru combustibil și respirație.

Cercetătorii se apropie de explorarea craterelor polare ale Lunii, dintre care unele nu au văzut niciodată lumina zilei. Acestea sunt adânci și se află chiar în locul potrivit pentru ca lumina Soarelui să nu ajungă la ele.

Cu siguranță există părți întunecate ale Lunii, însă faţa îndepărtată a Lunii nu se numără printre ele.

Traducere şi adaptare după What’s on the far side of the Moon?