Vrei să fii fericit? Cunoaşte-te pe tine însuţi!

„Viața necercetată nu merită trăită”, a spus filosoful grec Socrate. Aceeaşi idee este transmisă şi prin expresia „Cunoaște-te pe tine însuți”, un aforism inscripționat pe templul lui Apollo din Delphi, Grecia.

Câteodată avem sentimentul că nu ne cunoaștem cu adevărat.

De ce avem anumite sentimente și ne comportăm într-un anumit mod?

Deși avem impresia că ne cunoaştem, înțelegerea cu privire la noi înșine este adeseori inconsecventă.

Cunoașterea de sine trebuie să fie în permanenţă o preocupare pentru noi sau este mai bine să trăim în ignoranţă în legătură cu acest aspect al cunoașterii?

Cunoaşte-te pe tine însuţi. Credit: javi_indy/Shutterstock

Prin cunoașterea de sine psihologii se referă la cunoaşterea sentimentelor, motivațiilor, modelelor și tendințelor noastre de gândire. Înţelegerea acestor lucruri stă la baza respectului de sine și a încrederii în valorile și motivațiile noastre.

Fără cunoașterea de sine nu putem avea o măsură a propriei noastre valori, ceea ce ne face vulnerabili şi predispuşi să acceptăm opiniile altora despre noi ca adevăruri.

În consecinţă, în loc să ne concentrăm asupra noastră pentru a înţelege ce ar trebuie să simțim, să gândim și să ne dorim, s-ar putea să fim preocupaţi mai mult de ce crede lumea din jurul nostru despre noi.

Delphi, Grecia. Credit: Edward Knapczyk/wikipedia, CC BY-SA

Recunoașterea propriilor sentimente este un avantaj.

Tristețea, de exemplu, ar putea fi consecinţa unor veşti proaste, dar ar putea fi provocată şi de o predispoziție către tristeţe, de anumite traume din copilărie sau de alte cauze.

Recunoașterea corectă a emoţiilor ne poate ajuta să ne controlăm sentimentele şi să evităm gândirea negativă.

Înţelegerea propriilor emoții și tipare de gândire ne stimulează empatia faţă de ceilalți oameni.

Conștientizarea de sine ne permite, de asemenea, să luăm decizii mai bune în viaţă.

Într-un studiu s-a constatat că studenţii care au obținut un punctaj mai mare în ceea ce privește „conștientizarea metacognitivă”, adică abilitatea de a reflecta asupra gândurilor, sentimentelor, atitudinilor și convingerilor personale, au tendința de a lua decizii mai bune într-un joc pe calculator în care trebuie să diagnosticheze și să trateze pacienți virtuali.

Autorii studiului au susținut că acest lucru este consecinţa faptului că astfel se pot stabili mai corect obiectivele și acțiunile necesare îndeplinirii lor.

Cunoaște-te pe tine însuți

Deci, cum putem învăța să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine?

Oamenii se pot gândi în diferite moduri la ei înșiși. Putem să ne gândim la trecutul nostru și la modul prin care experiențele trecute ne-au determinat să fim cine suntem.

De asemenea, am putea să ne gândim la diferite scenarii negative din trecut sau din viitor.

Evident, unele dintre aceste moduri de gândire cu privire la noi înșine sunt mai bune pentru noi decât altele.

Din păcate, mulți dintre noi avem tendința să ne concentrăm prea mult asupra motivelor de îngrijorare.

Altfel spus, dacă temerile și neîmplinirile noastre devin principala noastră preocupare, atunci devenim anxioşi sau deprimaţi, ceea ce ne-ar putea afecta sănătatea mintală.

Exprimarea propriilor sentimente ne poate ajuta să înțelegem într-adevăr cine suntem. De asemenea, studiul unor modalități utile de gândire ne poate ajuta să ne cunoaştem mai bine.

În istorie au existat câteva tradiții care au explorat diferite modalități de a ne cunoaște pe noi înșine. Atât filosofia stoică, cât și tradițiile budiste au apreciat cunoașterea de sine și practicile dezvoltate pentru a stimula conștientizarea stărilor mentale, cum ar fi meditația.

În zilele noastre, meditația mindfulness a devenit populară în psihologie, medicină și neurologie.

Meditația și controlul emoțiilor pot reduce sentimentele negative, stresul și anxietatea. Acestea amplifică, de asemenea, emoțiile pozitive, îmbunătăţind abilitatea noastră de a recunoaște emoțiile altor oameni și ne protejează de stresul social.

Terapiile care integrează meditația mindfulness s-au dovedit eficiente pentru îmbunătățirea sănătății mintale, în special în ceea ce priveşte depresia, stresul și anxietatea.

Imaginați-vă stând pe marginea unui drum aglomerat şi că mașinile care vă trec prin faţă reprezintă gândurile și sentimentele voastre.

Dacă ne concentrăm asupra noastră şi ne gândim cu detaşare la gândurile și sentimentele noastre, ca şi cum ar fi nişte maşini care ne trec prin faţă, atunci putem să ne cunoaștem mai bine.

Acest lucru ne ajută să ne dezvoltăm abilitatea să ne concentrăm mai mult asupra prezentului şi nu asupra trecutului sau viitorului.

Putem astfel învăța cum să recunoaștem sentimentele pe care anumite evenimente și emoții le declanșează în noi în momentul de față și cum să creăm condițiile necesare pentru a decide cum să acționăm în anumite circumstanţe.

Imaginați-vă, de exemplu, că mâine urmează să vă întâlniţi cu un prieten şi aşteptaţi această întâlnire cu nerăbdare. Dimineață, aflaţi că prietenul anulează întâlnirea. Mai târziu, un alt coleg vă solicita ajutorul într-o problemă și, deoarece sunteţi iritat, îi spuneţi că nu aveți timp.

Adevăratul motiv al refuzului a fost dezamăgirea provocată de prieten sau de sentimentul că nu sunteţi la fel de important pentru prietenul vostru precum v-aţi aştepta.

Dacă suntem conștienți de sentimentele noastre, atunci avem șansa să înțelegem care este cauza acestora şi de ce ne comportăm într-un anumit mod.

Putem astfel să ne protejăm de emoţiile negative şi în timp să devenim fericiţi.

Este fascinant că după aproape 2500 de ani de la construirea templului lui Apollo din Delphi, cunoașterea de sine este în continuare la fel de importantă.

Traducere şi adaptare după Want to be happier? Try getting to know yourself