Ce a existat înainte de Big Bang?
Trebuie să recunoaştem că nu ştim cu siguranţă ce a fost înainte de Big Bang. Chiar şi termenul „înainte” nu este atât de simplu de definit, în acest caz, pe cât de simplu ar părea.
Pentru a încerca, totuşi, să răspundem la întrebarea din titlul articolului, trebuie să ne întoarcem în timp până la începutul Universului, adică cu aproximativ 14 miliarde de ani în urmă.
Conform modelului cosmologic Big Bang, la început Universul a fost infinit de mic.
Toată materia din prezent, care formează galaxiile, stelele, planetele şi toate formele de viaţă, a fost odată concentrată într-un singur punct, creând ceea ce fizicienii au denumit o singularitate.
Big Bang nu a fost o explozie, ca un foc de artificii, ci mai degrabă o expansiune rapidă a spațiu-timpului. Credit: Alex Sims/Wikimedia Commons
O singularitate a fost definită de fizicieni drept un „punct din spațiu-timp în care legile fizicii, așa cum le cunoaștem, nu mai sunt valabile”. Dintr-o cauză necunoscută, această singularitate s-a extins rapid formând Universul pe care îl putem observa în prezent.
După o perioadă de expansiune rapidă, cunoscută sub numele de inflaţia cosmică, Universul a început să se răcească, urmele expansiunii sale putând fi observate în radiaţia cosmică de fond, radiaţia rămasă în urma Big Bang-ului.
Dacă Big Bang-ul a fost cauza radiaţiei cosmice de fond, care a fost cauza Big Bang-ului?
Radiaţia cosmică de fond ne poate ajuta să înţelegem cum a apărut Universul şi ce a existat înainte de Big Bang. Credit: NASA/WMAP
Timpul înainte de timp?
În continuare trebuie să ne referim la un concept important din fizică denumit cauzalitate.
În lumea pe care o observăm în jurul nostru, toate efectele trebuie să aibă o cauză.
Să considerăm, de exemplu, un copac căzut. Poate că o furtună puternică l-a rupt sau poate că acesta a fost tăiat de cineva.
Dacă însă ne referim la lumea cuantică a atomilor, care stau la baza tuturor lucrurilor, vom observa ceva foarte diferit. În lumea cuantică, anumite efecte pot să apară fără o cauză anume.
Evoluţia Universului conform modelului cosmologic Big Bang. Credit: NASA/WMAP
Cu mult timp în urmă, Universul avea mărimea unui atom. Deoarece unele efecte din lumea cuantică nu necesită o cauză, este posibil ca Big Bang-ul să nu fi avut o cauză?
Iar lucrurile pot deveni chiar mai ciudate. Poate că timpul nu a existat înainte de Big Bang, ceea ce înseamnă că întrebarea privind ce a existat înainte de Big Bang nu are niciun sens.
Ar fi ca și cum am întreba: Ce se află la nord de Polul Nord?
Dacă Polul Nord este cel mai nordic punct de pe Pământ, nimic nu se poate afla mai la nord de el.
Dar dacă a existat ceva înainte de Big Bang?
Începutul începutului
Unii oameni de știință sugerează că Universul actual a rezultat în urma imploziei unui Univers anterior, ipoteză cosmologică cunoscută sub numele de Big Bounce.
Conform modelului Big Bounce, care presupune o evoluţie ciclică a Universului, un Univers anterior a revenit prin implozie în starea de singularitate, care ulterior a provocat un nou Big Bang și apariţia unui nou Univers.
Modelul cosmologic Big Bounce sugerează că gravitația va opri, în cele din urmă, expansiunea Universului și va provoaca implozia acestuia într-o singularitate.
Observațiile astronomice actuale ne arată însă că modelul Big Bounce nu descrie corect evoluţia Universului, deoarece expansiunea Universului este accelerată.
Printre alte ipoteze propuse de oamenii de ştiinţă privind apariţia Universului se numără găurile albe şi multiversul.
Poate că Universul se află la celălalt capăt al unei găuri negre, denumit gaură albă.
Spre deosebire de găurile negre care atrag materia în interiorul lor, găurile albe răspândesc materia în spațiu.
Dar dacă Universul în care trăim face parte dintr-un multivers mult mai mare?
Studiul radiaţiei cosmice de fond a evidenţiat neomogenităţi în temperatura radiaţiei cosmice de fond care sunt concentrate în anumite zone, ceea ce sugerează că Universul ar putea fi doar unul din multele universuri dintr-un multivers uriaş.
Sursă: The Conversation
Singularitatea era situata undeva!Unde?Daca din acea singularitate au rezultata doua universuri,unul de materie si altul de anti-materie?De unde stim ca au fost „numai” 14 mld ani?
NASTEREA UNIVERSULUI
La inceput, in spatiul infinit,a existat o anumita temperatura care a avut proprietatea ca emitea radiatie infrarosie la limita minima a temperaturii ce permite emiterea acestei radiatii(5K). Aceasta energie termica nu s-a putut mentine mult timp in aceasta stare din care cauza, in interiorul ei, la distante egale, creind un fel de retea cubica, au aparut goluri de antienergie sub forma unor mici sfere de culoare neagra care au inceput sa atraga energia calorica in interiorul lor incercand s-o conserve. Acest fenomen s-a concretizat in formarea unui strat foarte fin de materie la extremitatea acestui mic glob de antienergie si un mic punct de energie pura, calorica, in centrul acestui glob(sfere). Sa numim aceste mici globuri ,,gluoni”. Acestea au cautat sa atraga mereu energia din jurul lor transformand-o, marindu-si astfel configuratia, iar temperatura din spatiu a ajuns la 3K. In functie de energia pe care au acumulat-o din jurul lor ele au capatat anumite valori energetice si culori diferite. Totodata ele au inceput sa se atraga intre ele formand un conglomerat divers colorat sub forma unei sfere. In miscarea lor haotica, data de forta de atractie si respingere dintre ele, au observant ca, grupandu-se intr-o anumita ordine, forta lor de atractie este mai mare si nu mai pot fi destructurate. Formeaza astfel segmente de cate sase gluoni luand nastere o noua particula ,,stringul”. Acestea la randul lor au continuat sa se uneasca intre ele formand o coarda continua care a luat forma unui ghem de ata. Insa in centrul acestui ghem temperatura a inceput sa creasca mai mult, in detrimentul celor de la periferie care incepeau sa piarda din energie. Temperatura in interiorul sau a crescut pana la un punct cand acesta a explodat. Explozia aceasta insa nu a fost atat de puternica incat sa destructureze si legaturile energetice din interiorul stringului, ci doar legaturile dintre stringuri care din cauza lipsei de energie devin negre si capata forma literei ,,C” cautand sa atraga din spatiu energia pe care si-au pierdut-o. Acest lucru are ca o prima consecinta faptul ca aceste stringuri(corzi de energie) nu se mai pot uni devenind singulare, iar Cosmosul sa intre intr-un fel de hibernare echivalenta cu somnul ratiunii, insa temperatura mediului inconjurator ajunge sa creasca cu un grad Kelvin ajungand la 4K, mai mult ca inainte de explozie. Energia acestei particule, stringul, este foarte mica si apare ca niste ,,flash”-uri care circula de la un capat la altul al acestei coarde. In acest moment, cand energia circula, particula devine constienta de existenta ei. Aceasta energie stationeaza o perioada de timp la unul dintre aceste capete cautand sa capteze din exterior mai multa energie apoi isi continua deplasarea catre celalalt capat de unde va cauta sa mai capteze iar energie. Pe masura ce aceasta particula va atrage mai multa energie cu atat frecventa si intensitatea acestor flash-uri va creste. Acest lucru va continua pana in momentul cand cele doua capete ale acestei corzi se vor putea uni. In acest moment particula devine un cerc inchis care se va roti in jurul unei axe ce va trece prin acest punct in care ea si-a unit capetele coardei. Totodata ea va elibera in spatiul inconjurator acea cantitate de energie pe care a imprumutat-o de la particulele din jurul sau prin intermediul unui gluon virtual (din energie pura) care va avea o culoare violeta, iar un alt gluon virtual dar de culoare alba rezultat de la energia imprumutata de la ceilalti patru gluoni din componenta corzii va ramane in interiorul acestui cerc ca energie interna a acestei noi particule formate pe care o vom numi quarq.
Gluonul liber de culoare violet al acestui quarq va activa (ceda energia imprumutata) altor sase stringuri care se vor afla in jurul quarqu-lui, declansandu-se astfel o reactie in lant care va actiona la puterea a sasea. Acest fapt va duce la crearea unui numar de 44657 de quarq-uri care au rezultat in urma acestei mici explozii si care a dus la aparitia Universului pe care il cunoastem astazi. Deci putem spune ca Universul nostru s-a creat in urma unei ,,mici explozii” si nu in urma unui,,Big Bang” iar, evolutia lui nu a crescut rapid ci dimpotriva a evoluat lent, si aceasta din urmatorul motiv:
In jurul acestui mic grup de quarq-uri s-a creat un camp protector format din gluonii liberi de culoare violet care ii protejau de presiunea exercitata de stringuri care cautau sa absoarba energia si caldura pe care o eliberau quarq-urile dar care era preluata de gluonii virtuali si trimisa inapoi acestora sub forma de informatie pura. Aceasta presiune exercitata de string-uri a strans ca intr-o chinga atat gluonii cat si quarq-urile pana cand fiecare gluon s-a apropiat de quarq-ul care la eliberat. Libertatea lor de miscare s-a ingradit foarte mult ceea-ce a facut posibil ca unele quarq-uri sa patrunda in interiorul celorlalte, dar acest lucru s-a putut produce numai intr-o anumita ordine data de dimensiunea cat si de specificul sau natura lor. Astfel quarq-urile1,3,5 au putut intra unul in interiorul celuilalt dand nastere unei noi particule si anume unui antineutrin (miuon) care va costitui componenta activa, iar quarq-urile 2,4,6 vor forma o noua particula neutrinul care va constitui componenta pasiva.
La formarea unei astfel de particule s-au mai creat insa inca doua deoarece gluonul liber de la quarq-ul 1 v-a scoate din centrul quarq-ului 3 gluonul alb care va trece in interiorul sau formand o noua particula pe care o vom numi tahion 1. Gluonul violet de la quarq-ul 3 atunci cand va intra in interiorul quarq-ului 5 va elibera gluonul alb din interiorul acestuia formand si ei tahionul 2 . Astfel acest antineutrin (miuon) va avea in jurul sau trei particule care ii vor asigura un camp protector, doi tahioni si un gluon violet.
In acest fel se reduce numarul particulelor din Univers insa ele capata mai multa forta rezistand astfel presiunii exercitata de stringuri. Neutrinii si antineutrinii sunt protejati de particulele protectoare (gluoni,tahioni N si tahioni M) care se dispun in trei cercuri concentrice in jurul acestora cu gluonii in interior inspre particulele din care s-au desprins.
Acest tip de particule protectoare ale neutrinilor si miuonilor (antineutrini) formeaza principiul de Dumnezeu asa cum este si la ora actuala, cel de maturitate, pentru ca cel de copilarie a fost cel in care Dumnezeu a fost constituit din primii gluoni violeti care au aparut din formarea primelor quarq-uri. Astfel aceste trei straturi de particule protectoare formeaza Sfanta Treime. De aceea acum Dumnezeu pentru fiecare particula simte intreit fiecare suferinta pe care I-o provocam.
Evolutia Universului va continua: Vazand ca in acest mod ele au capatat mai multa forta incearca sa repete din nou acest lucru insa nu se mai poate in acelasi fel,intrand una in alta,si incearca grupandu-se una langa alta. Ele observa ca aceasta grupare se poate realiza numai in anumite conditii; cand una din cele trei este de semn contrar celorlalte. Dar aceasta grupare nu este stabila decat daca alte particule le asigura protectie grupandu-se in straturi concentrice dupa modelul gluonilor si tahionilor. Apar in acest mod diferiti atomi dar si un mare defect deoarece ele observa ca unele particule capata mai multa energie iar altele o pierd. Fiind un numar mic de particule se formeaza putini atomi care in final vor sfarsi in evolutia unui neutron care se va transforma in proton. Dar, pana sa se transforme in neutron, in prima faza, deoarece antineutrinii(miuonii) care se transforma in cvasiprotoni nu pot fi dezintegrati de antimateria ce se formeaza in centrul lor ei se vor separa, cvasiprotonii vor ,,evada” din capcana cvasineutronilor si cvasielectronilor (ii numesc astfel pentru a exemplifica o stare energetica si evolutiva in procesul lor de transformare pe care o vor urma ulterior neutronii,protonii si electronii pentru a se intelege mai usor acest proces) si se vor ridica deasupra acestora apropiindu-se de circumferinta sferei gluonice (gluonii violet) ceea ce-i va face pe acestia sa iese in afara sferei tahionilor (pe la unul din poli-N) activand unele stringuri din imediata vecinatate a sferei acestora. Se vor crea astfel noi quarq-uri care vor fi atrasi in interiorul sferei Univers pe la celalalt capat si se vor pozitiona in interiorul cvasineutronului care va exercita o presiune asupra acestora prin intermediul antimateriei pentru a-si recupera energia furata de cvasiprotoni. Deabia acum putem spune ca, cvasineutronul se va transforma in neutron fortand quarq-urile nou formate sa se transforme in neutrini si miuoni. Cand acest neutron se va transforma in proton acesta va elibera in spatiu primii pioni formati dupa modelul tahionilor dar dintr-un neutrin si un miuon, iar acestia vor forma cea de-a patra sfera formata din particule care au si materie pura in componenta lor.
Se pun astfel bazele evolutiei Universului care va evolua la scara din ce in ce mai mare pana cand si ultimele stringuri din Univers vor fi transformate in pioni.
Un articol foarte bun. Asi vrea sa cunosx autorul- Kalman Ayal´Israel
Teorii,doar teorii.Iar ideile despre Dumnezeu sunt aberante.Daca vrem sa-l cunoastem asa cum este sa citim Biblia,dar cu motivatie corecta,aceea de a-l cunoaste pe Dz.,nu cu scopul de a gasi greseli,neconcordante si aberatii si contradictii.Biblia este armonioasa si exacta de la Geneza la Apocalipsa.
Înainte de îndemnul tău de a citi Biblia, îți recomand să citești mai întâi și Biblia hazlie!
Mai sunt și multe alte păreri, cum ar fi, de exemplu aceea a lui Einstein despre religii etc.
Ca să mă opresc aici.
După care se poate discuta și despre credințe și religii.
Primele cuvinte ale adevăratului Savant-Iisus Hristos (Cuvântul Lui Dumnezeu – Numele originar al lui Hristos Dumnezeu) „in Care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei”(ap. Pavel) cu privire la crearea universului au fost: Sa fie lumină! El Însuși este Lumina care a creat lumina. Dumnezeu a creat totul din Totul, nu din nimic! Totul este El, Viața, Lumina, Puterea, etc. Înainte de orice inceput exista deja Informația – Cuvântul Lui Dumnezeu. Vestea buna este că în urmă cu aprox. 2000 de ani Cuvântul-Lumina a venit de dincolo de universul vizibil pe planeta noastră pentru a ne spune că nu suntem abandonați și singuri in acest univers. El este Marele Extraterestru care a călătorit și călătorește mai rapid decât viteza luminii.
Punctul singular, de cine a fost creat, ce exista împrejurul lui, ce impuls a declanșat explozia acestuia ?
Sunt întrebări fără răspuns.
Bun, să zicem că toate au explicație, dar temperaturile inimaginabile ale exploziei originare, cum de au păstrat toate componentele necesare vieții, cel puțin aici pe planeta noastră.
Bâlbâieli si bâjbâieli vehiculate de biserică (printre altele impunând reguli absurde precum crede și nu cerceta…) vehiculate si speculate de guvernele interesate sa țină prostimea în ceață, precum și de acei oameni de știință care trebuie sa trăiască și ei din ceva…
Atât timp cât nimeni nu a putut descifra forța, sau energia incomensurabilă (pe care vulgul o denumește din neștiință de cauză – dumnezeu), este inutil să scormoniți evenimente pentru care nu sunteți pregătiți sau nu aveți instrumentele adecvate. Punct.
Lăsați-o pentru alții care au însușiri cognoscibile. Noi, pământeni nu le avem.