Erupţiile vulcanice devastatoare vor fi mai frecvente în viitor, avertizează oamenii de știință

În urma unei puternice erupții vulcanice, care s-a produs recent în Filipine, cenuşa vulcanică s-a înălţat până la o altitudine de aproximativ 3 km şi peste 50.000 de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele.

De asemenea, o altă erupție vulcanică care s-a produs recent în apropiere de o stațiune montană aflată la nord-vest de Tokyo, Japonia, a provocat avalanșe care au ucis o persoană și au rănit alte 16 persoane.

Erupţiile vulcanice violente pot fi considerate adevărate exemple privind cum ar putea arăta Pământul în secolele următoare. Astfel, într-un studiu publicat recent în revista Geology oamenii de ştiinţă avertizează că este foarte probabil ca activitatea vulcanică să se intensifice pe măsură ce planeta se încălzește ca urmare a schimbărilor climatice provocate de om.

Potrivit cercetătorilor, calota glaciară și magma subterană sunt factori cheie care influenţează declanşarea erupţiilor vulcanice și această concluzie a rezultat după ce oamenii de știință au studiat înregistrările erupţiilor vulcanice care s-au produs în Islanda într-o perioadă cuprinsă între 4.500 şi 5.500 de ani în urmă, atunci când clima a fost mult mai rece decât este în prezent.

Erupție vulcanică. Credit: Shawn Appel/Unsplash

Pe baza înregistrărilor geologice din Islanda și Europa, cercetătorii au studiat depozitele de cenușă pentru a identifica perioadele de timp cu o activitate vulcanică mai intensă. Astfel, straturile mai groase de cenușă și prezența cenuşei pe suprafeţe mai mari, în lacuri și mlaștini, au fost indicii pentru o activitate vulcanică mai intensă.

Ulterior, cercetătorii au analizat aceste perioade de activitate vulcanică intensă în raport cu perioadele în care s-a produs retragerea calotelor de gheaţă. Ei au descoperit că numărul erupţiilor vulcanice a scăzut pe măsură ce climatul s-a răcit şi suprafaţa acoperită de gheaţă s-a mărit. De asemenea, atunci atunci când ghețarii s-au retras şi activitatea vulcanică s-a amplificat.

Oamenii de știință au atras atenţia asupra faptului că topirea calotelor glaciare ale Pământului s-a accelerat într-un ritm fără precedent din cauza schimbărilor climatice.

Astfel, între anii 1979 și 2006, suprafaţa ocupată de calota de gheaţă din Groenlanda s-a micşorat cu 30% în perioada verii arctice. Mai mult, 26 din cei 150 de ghețari care au existat la sfârșitul anilor 1800 în Glacier National Park s-au topit și oamenii de știință prevăd că în viitor se vor topi şi ceilalţi.

Cu toate acestea, noul studiu evidenţiază un decalaj de 600 de ani între perioada când ghețarii s-au extins și perioada de scădere a activităţii vulcanice, așa cum a declarat Graeme T. Swindles, autorul principal al lucrării și profesor la University of Leeds, pentru Scientific American.

Studiul nu indică cât timp a trecut între retragerea ghețarilor și creşterea activităţii vulcanice, dar întârzierea ar putea fi similară.

Chiar dacă legătura dintre retragerea calotelor glaciare și creșterea activității vulcanice nu este pe deplin înțeleasă, aceasta este, probabil, cauzată de presiunea exercitată de calota glaciară asupra suprafeței Pământului. Atunci când această presiune este mai mică, magma subterană poate să ajungă mult mai uşor la suprafaţa Pământului.

„Odată cu topirea gheţarilor, presiunea la suprafaţa Pământului scade şi astfel magma poate erupe mult mai uşor”, a declarat Swindles.

În Islanda există mulţi ghețari și tot acolo se înregistrează și o activitate vulcanică intensă, astfel încât în această ţară efectul descris mai sus se manifestă mult mai evident decât, spre exemplu, în Filipine. Cu toate acestea, Swindles a avertizat că această tendință nu se limitează doar la această țară nordică.

„Cred că putem prezice o amplificare a activităţii vulcanice în acele regiuni ale Pământului unde există ghețari și vulcani”, a declarat Swindles pentru Scientific American, indicând în acest sens Pacificul de Nord-Vest, America de Sud și Antarctica.

Sursă: Science Alert