Puterea gândului

Prin meditație ne putem elibera mintea de orice gând, sau cel puțin putem încerca să facem acest lucru. Meditaţia a fost folosită timp de secole în culturile umane din întreaga lume, în scop religios şi nu numai.

Chiar dacă meditaţia este în general binecunoscută pentru utilizarea sa în scop spiritual, un studiu recent al oamenilor de ştiinţă pare să indice faptul că meditația poate modifica creierul la nivel biologic.

MeditațiaMeditaţia. Credit: Pixabay

Psihologul Dr. Robert Puff arată în Psychology Today că descrierile tehnicilor de meditație datează de cel puțin 3.000 de ani, unele manuscrise indiene datând din jurul anului 1.000 î.e.n. Cu toate acestea, meditaţia este o practică care pare să dateze dintr-un trecut mult mai îndepărtat. Există unele dovezi care sugerează că meditaţia era practicată în urmă cu 5.000 de ani.

Chiar dacă data exactă când oamenii au început să mediteze se pierde în negura timpului, știm că de la sfârșitul secolului al VI-lea î.e.n meditaţia a început cu adevărat să se răspândească la nivel global. Abia în secolul XX oamenii de știință au început să studieze impactul pe care îl are meditaţia asupra corpului uman, în special impactul pe care îl are aceasta asupra creierului uman.

Până în prezent au fost identificate o serie de utilizări medicale ale meditației. Cea mai evidentă utilizare este, probabil, reducerea stresului, această constatare fiind susținută de o multitudine de dovezi științifice. Într-un studiu publicat în revista Clinical Psychology Review cercetătorii de la Boston University şi de la Harvard Medical School au descoperit că meditaţia contribuie la diminuarea anxietăţii şi că aceasta îi ajută pe oameni să facă faţă situaţiilor stresante.

De asemenea, un alt studiu realizat în anul 2011 de Dr. Fadel Zeidan, profesor asistent de neurobiologie și anatomie la Wake Forest Baptist Medical Center, a evidenţiat faptul că meditația îi ajută pe oameni să facă față durerii fizice. Acest studiu a fost publicat în Journal of Neuroscience.

Transformarea creierului uman

Într-un studiu din anul 2015, care a fost publicat în Frontiers in Psyology, cercetătorii de la UCLA (University of California, Los Angeles) au descoperit că persoanele care meditează pe perioade lungi de timp au un volum de materie cenușie mai mare în creier decât persoanele care nu meditează. Cercetarea a analizat persoane care meditează, în medie, de 20 de ani. S-a constatat un efect pronunţat al meditaţiei asupra creierului acestor persoane, aşa cum afirmă autorul studiului, Florian Kurth:

„Ne-am așteptat la efecte minore și distincte, situate în unele regiuni cerebrale care anterior au fost asociate cu meditația. În schimb, ceea ce am observat a fost un efect generalizat al meditației care a cuprins regiuni din tot creierul”.

Aceste constatări sunt susţinute şi de alte studii. Astfel, într-un studiu din anul 2011, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences şi condus de Yale University, oamenii de ştiinţă au descoperit că meditaţia scade activitatea neuronală în reţeaua cerebrală activată implicit DMN (default mode network) din creier. În această lucrare cercetătorii afirmă că această descoperire dezvăluie impactul biologic real al meditației și că aceasta ajută, de asemenea, la înţelegerea mecanismelor neuronale ale meditației.

Mai mult, Sara Lazar, un neurolog de la Massachusetts General Hospital şi Harvard Medical School a realizat recent un studiu în care a arătat că persoanele care meditează au mai multă substanță cenușie în cortexul frontal în comparaţie cu persoanele care nu meditează și, mai important, această materie cenușie rezistă mult mai bine împotriva efectelor îmbătrânirii.

Această descoperire este foarte importantă.

„Se cunoaşte faptul că cortexul nostru se micșorează pe măsură ce îmbătrânim, acesta fiind motivul pentru care capacităţile cognitive scad după o anumită vârstă. Cu toate acestea, am constatat că persoanele trecute de 50 de ani, care au meditat de-a lungul vieţii, au în această regiune a cortexului prefrontal aceeași cantitate de materie cenușie ca și persoanele de 25 de ani”, afirmă Lazar într-un interviu pentru Washington Post.

Cu alte cuvinte, ca urmare a transformărilor din creier, cei care meditează au șanse mai mari de a-și păstra memoria chiar şi la o vârstă înaintată. Lazar a arătat în studiul ei că efectele pozitive au fost obținute după numai 8 săptămâni de la începerea meditaţiei, în condiţiile unei durate medii de meditație de doar 27 de minute pe zi.

În prezent există puține studii științifice cu privire la beneficiile meditației.

Conform unei cercetări publicate în Journal of Consulting and Clinical Psychology, meditația este asociată cu reducerea depresiei, anxietății și a durerii fizice.

Alte studii au explorat legătura dintre meditație și creşterea puterii de concentrare, scăderea tensiunii arteriale, îmbunătăţirea memoriei, reducerea oboselii, etc. Cu toate acestea, trebuie să ţinem cont că pentru atingerea unei stări de meditaţie profundă avem nevoie de timp şi de cunoaşterea unor metode de meditaţie care ne pot ajuta în acest sens.

Sursă: Futurism