Depresia poate fi diagnosticată prin scanarea creierului

În prezent depresia se diagnostichează pe baza a ceea ce oamenii ne spun despre sentimentele lor. Persoanele depresive se simt, de obicei, triste sau afirmă că nu mai pot să se bucure de viaţă.

În multe cazuri, aceste persoane nu-şi dau seama că suferă de depresie clinică şi evită să se adrese unui medic specialist în legătură cu problemele lor. Astfel de cazuri reprezintă o problemă importantă, deoarece depresia netratată poate conduce la creşterea semnificativă a riscului de suicid.

În prezent, este dificil să-i ajutăm pe oamenii care nu sunt capabili sau dispuși să-şi împărtăşească modul cum se simt, mai ales dacă ţinem cont că nu există indicatori biologici pentru depresie. Cu toate acestea, am reușit să identificăm unele regiuni ale creierului care sunt afectate la persoanele ce suferă de depresie, ceea ce ne dă speranţa că scanarea creierului ar putea fi utilizată în curând pentru diagnosticarea depresiei.

Scanarea RMI. Credit: zlikovec/Shutterstock

Depresia a fost recunoscută ca o boală timp de secole și iniţial a fost numită melancolie. În prezent se ştie că există factori genetici, cât şi anumite condiţii de mediu, care cresc riscul de depresie.

De exemplu, depresia apare mai frecvent în anumite familii și la copiii care au suferit de pe urma unui abuz. De asemenea, s-au identificat gene care sunt asociate cu apariţia depresiei.

Printre simptomele depresiei se numără reducerea apetitului și pierderea în greutate. Problema o reprezintă faptul că aceste simptome ar putea avea alte cauze. De asemenea, oamenii pot fi afectaţi în moduri diferite, deoarece la unele persoane depresive s-a constatat o creștere a poftei de mâncare în loc de o scădere a acesteia.

Problemele cu somnul sunt, de asemenea, frecvente. Mulți oameni care suferă de depresie se trezesc în mijlocul nopții și apoi întâmpină dificultăţi să adoarmă din nou. În schimb, alţi oameni pot dormi chiar mai mult decât o fac de obicei.

Printre simptomele depresiei se numără şi pierderea interesului de a face anumite lucruri, reducerea libidoului, lipsa de energie și dificultăţile de concentrare. Unele persoane depresive se simt vinovate şi chiar ajung să-și dorească moartea.

O caracteristică distinctă a depresiei este reprezentată de durata de manifestare a acestor simptome şi de cât de grave pot deveni acestea.

Creierul persoanelor depresive

Noi am studiat regiunile creierului afectate de depresie şi am constatat reducerea pe scară largă a ţesutului cerebral cunoscut sub numele de materia cenușie în lobul limbic (răspunzător de emoții, comportament și motivație) și în regiunile prefrontale (implicate în planificarea comportamentului cognitiv complex și în luarea deciziilor).

Cele mai multe cercetări anterioare au analizat diferențele generale între diferite grupuri de persoane care suferă de depresie și diferite grupuri de voluntari sănătoși.

Noi am făcut ceva diferit. Am identificat regiunile creierului care sunt cel mai frecvent afectate la pacienţii cu depresie şi am încercat să evidenţiem un model al acestora care să ne ajute să stabilim dacă o anumită persoană suferă sau nu de depresie.

În acest scop am efectuat o analiză denumită învățare maşină, care foloseşte algoritmi din teoria statistică și inteligența artificială. Aceasta presupune recunoașterea unor modele în datele disponibile și acumularea de cunoştinţe din aceste modele pentru a face predicții cu privire la alte seturi de date.

Datele au provenit în urma efectuării unor scanări MRI (imagistică cu rezonanță magnetică), care utilizează câmpuri magnetice puternice pentru a localiza apa și grăsimea din organism, asupra a 23 de adulţi cu tulburare depresivă majoră şi asupra a 20 de persoane sănătoase.

Am constatat că la pacienții cu depresie există o rețea extinsă de regiuni ale creierului în care se produc variații de densitate în materia cenuşie şi în materia albă. Acestea se extind din zonele prefrontale ale creierului către lobii parietali (care analizează informațiile senzoriale) și includ lobul occipital (implicat în procesarea vizuală) și cerebelul (care controlează mişcarea). Am constatat că modelul identificat de noi se regăseşte în cazul persoanelor care suferă de depresie, acesta având un caracter general.

Modele de regiuni cerebrale (materie cenuşie) specifice depresiei. Credit: Cynthia Fu

Studiul, care a fost publicat în British Journal of Psychiatry, arată că aceste modele de regiuni cerebrale pot fi utilizate pentru diagnosticarea depresiei.

Am analizat dacă putem folosi același model al regiunilor cerebrale în cazul persoanelor de etnie diferită. Există unele dovezi că la persoanele aparţinând unor grupuri etnice diferite pot fi identificate răspunsuri neuronale distincte în anumite situații particulare. Cu toate acestea, am constatat că același model de regiuni cerebrale pare să caracterizeze depresia și la persoanele aparţinând unor grupuri etnice diferite, ceea ce ne dă speranţă că am găsit într-adevăr un indicator biologic autentic pentru depresie.

De asemenea, am analizat dacă putem prezice cum va răspunde o anumită persoană ce suferă de depresie la un anumit medicament antidepresiv sau la un anumit tratament specific. Deși s-au evidenţiat unele concluzii generale cu privire la conceperea unor tratamente specifice, deocamdată nu putem stabili, pentru un anumit pacient, care este probabilitatea ca acesta să răspundă favorabil la un tratament specific. Cu toate acestea, am identificat regiuni ale creierului care pot evidenţia eficienţa tratamentului împotriva depresiei prin medicamente sau prin comunicare.

Scanarea în sine a durat aproximativ 10 minute. Deşi promiţătoare, scanerele RMI nu sunt în prezent disponibile pe scară largă și nu toată lumea poate efectua o scanare RMI, cum ar fi, de exemplu, persoanele care utilizează stimulatoare cardiace.

Pentru ca diagnosticarea propusă de noi să fie utilizată în spitale, trebuie să putem distinge modelul regiunilor creierului, care este specific depresiei, de alte modele caracteristice altor boli, cum ar fi tulburarea bipolară şi schizofrenia, unde s-ar putea evidenţia rețele diferite de regiuni ale creierului.

Vestea bună este că studiul nostru este susținut de alte cercetări care au constatat, în mod similar, că scanările RMI pot fi utilizate pentru a diagnostica depresia.

Traducere şi adaptare după A brain scan to tell if you’re depressed – and what treatment is needed