Utilizarea calculatoarelor în şcoli nu îmbunătăţeşte în mod automat performanţele şcolare ale elevilor

Prin umplerea sălilor de clasă cu calculatoare și tablete, elevii nu vor obţine neapărat note mai bune. Cel puţin aceasta este concluzia unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Raportul analizează legătura dintre rezultatele obţinute de către elevii cu vârsta de 15 ani la testele de performantă şi cât de mult utilizează aceştia tehnologia digitală, acasă și la școală. La teste au participat elevi din 64 de țări în cadrul Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA – Programme for International Student Assessment) al OCDE.

Utilizarea tabletelor în școli este benefică în procesul educațional? Credit: Monkey Business Images/www.shutterstock.com

Elevi din 31 de țări au participat la teste online pentru evaluarea competenţelor de matematică, navigare pe Internet, precum și a abilităților de citire, înţelegere şi aplicare a textelor digitale, inclusiv a email-urilor şi a site-urilor web. Cele mai bune rezultate la aceste teste online au fost obţinute de elevii din Singapore, Coreea de Sud, Hong Kong și Japonia, cei care au avut, de asemenea, rezultate bune şi la testele pe hârtie. Cu toate acestea, elevii din aceste țări nu utilizează mult timp calculatoarele din sălile de clasă.

De asemenea, raportul arată că în anul 2012, 96% dintre elevii de 15 ani din 64 de ţări au declarat că au un calculator acasă, dar numai 72% au afirmat că utilizează un computer PC, laptop sau o tabletă la școală.

OCDE a constatat că utilizarea tehnologiei digitale în școli nu determină în mod automat obţinerea unor calificative mai bune la testele PISA. Din acest punct de vedere a rezultat că este mult mai important ceea ce profesorii le cer elevilor să facă cu computerele sau tabletele pe care le utilizează.

Toate aceste constatări indică faptul că este puțin probabil ca prin utilizarea calculatoarelor sau a altor dispozitive digitale de către elevi, acasă sau la școală, să se obţină îmbunătățiri semnificative ale performanţelor şcolare.

De fapt, noul studiul OCDE arată că în țările care au investit cel mai mult în introducerea calculatoarelor în școli, cum ar fi Rusia și Portugalia, rezultatele obţinute la teste s-au îmbunătățit mai lent, în medie, decât în cazul țărilor care au investit mai puțin.

Rezultatele la matematică în funcţie de numărul de calculatoare din şcoli. Credit: OECD

După ce s-a ţinut cont de efectele statutului socio-economic asupra performanţelor şcolare, s-a constatat că, în ansamblu, elevii care nu folosesc calculatoarele electronice la lecțiile de matematică (sau le utilizează doar rareori) obţin rezultate mai bune la testele pe hârtie decât elevii care utilizează calculatoare.

Cu toate acestea, există unele țări, precum Belgia, Danemarca și Norvegia, unde s-a evidenţiat o îmbunătăţire a performanțele elevilor la testele de matematică prin utilizarea calculatorului la lecțiile de matematică.

Este important să ştim cum să utilizăm tehnologia IT pentru a beneficia de avantajele acesteia în scop educaţional. Nici prea mult nu este un lucru bun, dar nici prea puțin. Trebuie să folosim tehnologia digitală doar atât cât este necesar. Din acest punct de vedere, utilizarea eficientă a tehnologiilor digitale în scop educativ reprezintă un exemplu al „principiului Goldilocks”.

În ţările în care s-au înregistrat cele mai bune rezultate la teste, elevii nu folosesc prea mult timp tehnologia digitală. Utilizarea calculatoarelor în școli peste media stabilită de OECD, de aproximativ 25 de minute pe zi, este asociată cu rezultate semnificativ mai slabe la testele privind performanţele şcolare.

Principiul Goldilocks se aplică şi în cazul elevilor care utilizează calculatorul de acasă, cele mai bune rezultate fiind obţinute de elevii care nu folosesc tehnologia digitală în mod excesiv, dar care au acces la ea.

Aşa cum se arată în graficul de mai jos, raportul OECD sugerează că elevii care utilizează calculatoarele de la școală sub media stabilită de OCDE obţin, de fapt, cele mai bune rezultate la evaluarea competenţelor de utilizare a textelor digitale. De asemenea, este important de menționat că elevii care folosesc mai rar tehnologia digitală obţin rezultate mai bune decât elevii care o utilizează în mod intensiv. În ceea ce privește dezvoltarea abilitaţilor de citire şi de utilizare în scop educaţional a textelor digitale, tehnologia IT poate acţiona ca o sursă de distragere a atenției.

Abilităţile de utilizare a textelor digitale de către elevi în funcţie de durata de utilizare a calculatoarelor în şcoli. Credit: OECD

Utilizarea tehnologiei digitale în sălile de clasă este benefică pentru învățământ dacă prin intermediul acesteia sunt înlocuite anumite activități educaționale mai puțin eficiente sau dacă în acest fel crește randamentul procesului de predare-învățare. Este greu să evaluăm acest lucru, dar ar trebui să analizăm mai atent ce anume înlocuieşte tehnologia digitală în procesul de predare și dacă într-adevăr această schimbare este benefică.

Din acest motiv nu suntem surprinşi de faptul că una dintre concluziile raportului OECD privind utilizarea tehnologiilor digitale în şcoli este: „În cele din urmă, tehnologia poate îmbunătăţi o metodă bună de predare, dar aceasta nu poate suplini o metodă proastă de predare”.

Chiar dacă concluzia de mai sus este evidentă, sunt sceptic că acest lucru îi va convinge pe cei care se ocupă cu alocarea de fonduri în educație să investească aceleași sume de bani, care au fost dedicate achiziţionării de echipamente tehnologice, pentru formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în scopul utilizării eficiente a tehnologiei digitale în procesul de predare. Calitatea activităţii didactice este cea care determină calitatea educației în școlile noastre.

Traducere şi adaptare după Why access to computers won’t automatically boost children’s grades