Teatrele în aer liber: de ce trebuie să continue chiar și după pandemie?

Teatrele interioare sunt din nou accesibile. Deși audiențele sunt încă enigmatic acoperite de măști, am remarcat două spectacole cu sălile pline și am început să cred că teatrele încep, într-un final, să-și revină după un an cumplit. Cu toate acestea, experiențele în aer liber care au menținut aprinsă flacăra acestor teatre în timpul pandemiei, nu ar trebui să dispară.

Chiar dacă producțiile pe Zoom, transmisiile în direct și podcast-urilor audio au crescut în popularitate, reprezentațiile teatrale în aer liber au fost o mină de aur pentru unele companii, precum Teatrul Arcola și faimosul Royal Shakespeare Theatre din Londra. Ca dramaturg am colaborat cu specialiștii în astfel de spectacole de la Tangled Feet, pentru a pune pe picioare un nou spectacol în aer liber.

Întrebarea este ce se poate învăța deschizând ușile teatrelor și pășind în afara acestora. În exterior, teatrul este mult mai riscant, deschis la vicisitudinile lumii și la capriciile vremii.

Istoric vorbind, festivalurile tragediilor ateniene celebrau anotimpurile. În Evul Mediu zgomotele misterioase ale pieselor din York umpleau străzile orașului în luna iunie, iar în secolul al XVI-lea ”Globul lui Shakespeare” nu avea spectacole iarna: atunci când venea înghețul, actorii se retrăgeau în spațiile interioare puse la dispoziție de patroni.

Spectacol de teatru în aer liber

Spectacolele in aer liber au fost, în mod tradițional, animate prin interacțiunea cu publicul. În imagine, o reprezentație de teatru a Theater an der Ruhr în Raffelpark, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Credit: blickwinkel/Alamy

Spațiile exterioare remodelau piesa în sine. Istoricul de teatru David Wiles vorbește în lucrarea sa „A Short History of Western Performance Space” despre mai multe spații ale manifestării dramatismului teatral. Interiorul, un spațiu asemenea peșterilor, oferă întuneric și posibilitatea de a atenua alți stimuli, fapt imposibil în exterior.

Spectacolele interioare aspiră la control și crează iluzii, iar spectacolele exterioare permit întreruperi și creează coincidențe.

Spectacolele dramatice la lumina zilei implică mai mult efort pentru captarea atenției publicului: subtextul și subtilitatea fiind evazive.

Desi unele teatre au rămas devotate spectacolelor în aer liber, schimbarea semnificativă a scenei interioare a secolului al XVII-lea a produs tot atât de multe beneficii pe câte pierderi a cauzat.

De îndată ce spectacolele au ocupat străzile, capacitatea teatrelor s-a mărit, iar teatrele au servit ca un fel de spații comune, deținute de toți, mai degrabă decât să fie disponibile doar pentru câțiva spectatori. În schimb, teatrele interioare sunt foarte politizate. Atunci când spectacolele au migrat spre piețele publice, ele au devenit mai degrabă demonstrații, mai indepărtate de guvernare și mai subversive.

Reprezentațiile în aer liber

Toate acestea s-au evidentiat în momentul în care am creat spectacolul Murmurations, în apogeul pandemiei, în două rezervații naturale, Wiken Fen în Cambridgeshire și Strumpshaw Fen în Norfolk.

Publicul cu căști îi urmărește pe artiștii Tangled Feet

Publicul cu căști îi urmărește pe artiștii Tangled Feet, Mario Christofides și Emily Eversden. Credit:Thomas Young.

Deși publicul a fost limitat ca număr, fiind echipat cu căști pentru a înțelege cuvintele actorilor care se aflau la distanță, ceea ce m-a uimit a fost modul cum reprezentația, care avea ca temă problema extincțiilor speciilor conjugată cu dorința noastră pentru spații deschise, implica mediul, iar tot ce se afla împrejur devenea încărcat de înțelesuri.

Reacțiile din natură, precum privirea sardonică a vitelor din Highland, intrigate de grupul de oameni care le priveau sau zborul unui prădător menționat în text, au dat un aer solemn, ca și cum toate acestea ar fi implicat ceva supranatural. În teatrul din aer liber, scena clasică de interior se deschide într-un cadru mult mai larg devenind, cel puțin temporar, magică.

Este prematur să spunem dacă această creștere a numărului spectacolelor în aer liber este o soluție temporară sau o tendință de durată. Ar fi păcat dacă pe măsură ce teatrele își reiau activitatea la interior s-ar pierde caracterul special al spectacolelor în aer liber.

COVID ne-a amintit că în siguranța interiorului participăm doar la unele dintre tradițiile scenei,  în vreme ce afară, sub cerul liber, sunt alte povești care trebuie spuse.

Traducere de Vlad Constantin VOINEA dupa Outside theatre: why it mustn’t stop after the pandemic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.