În pofida scepticismului iniţial, compania SpaceX a lui Elon Musk a depăşit toate așteptările, iar miercuri speră să facă istorie prin transferul a doi astronauți ai NASA pe Staţia Spaţială Internaţională, după o aşteptare de 9 ani.
Președintele american Donald Trump se va număra printre spectatorii de la Kennedy Space Center din Florida şi va asista la această lansare care a primit undă verde în ciuda pandemiei de coronavirus.
Publicul larg va putea urmări, printr-o transmisiune live, lansarea capsulei spaţiale Crew Dragon spre Stația Spațială Internațională de către o rachetă Falcon 9.
Programul Commercial Crew Program al NASA, care a început în timpul administraţiei Barack Obama, vizează dezvoltarea unor vehicule spațiale private destinate transportului astronauților americani în spațiul cosmic.
Donald Trump, succesorul lui Obama, consideră acest program un simbol al strategiei sale de a reafirma dominația americană a spațiului cosmic, atât din punct de vedere militar, odată cu crearea Forței Spaţiale a Statelor Unite, cât și civil.
Trump a cerut reîntoarcerea astronauților americani pe Lună începând cu anul 2024, un calendar improbabil, dar care a oferit un impuls agenției spațiale americane.
În cei 22 de ani de la lansarea primelor componente ale Staţiei Spaţiale Internaţionale doar navele spațiale dezvoltate de NASA și de agenția spațială rusă au transportat echipajele acolo.
NASA a folosit navete spaţiale imense, extrem de complexe, care au transportat zeci de astronauți în spațiul cosmic timp de trei decenii.
Ca urmare a două accidente fatale şi costului acestor misiuni, 200 miliarde dolari pentru 135 de zboruri, misiunile către Staţia Spaţială Internaţională efectuate cu ajutorul navetelor spaţiale americane au fost anulate.
Ultima navetă, Atlantis, a aterizat pe 21 iulie 2011.
După aceea, astronauții NASA au învăţat limba rusă și au călătorit către Staţia Spaţială Internaţională la bordul rachetelor ruse Soyuz din Kazahstan, într-un parteneriat care a continuat în pofida tensiunilor politice dintre Washington și Moscova.
Pentru NASA această înţelegere a fost o soluţie temporară, din moment ce două companii private, gigantul Boeing și SpaceX, au primit sarcina de a proiecta și construi capsule spaţiale care să înlocuiască navetele.
Nouă ani mai târziu, compania SpaceX, fondată în anul 2002 de Elon Musk, antreprenorul care deţine, de asemenea, PayPal și Tesla, este gata de lansare.
Miercuri, 27 mai, la ora locală 16:33 PM (20:33 GMT), o rachetă Falcon 9 produsă de SpaceX urmează să decoleze de la Launch Pad 39A din Florida având în vârf o capsulă spaţială Crew Dragon.
Din anul 2011, contractele NASA cu SpaceX au totalizat mai mult de 3 miliarde de dolari.
În capsula spaţială Crew Dragon se vor afla astronauţii Robert Behnken, 49 de ani și Douglas Hurley, 53 de ani, ambii veterani ai misiunilor spațiale. Hurley a pilotat Atlantis în ultima sa misiune.
Nouăsprezece ore mai târziu, ei vor ajunge la Staţia Spaţială Internaţională unde îi așteaptă alţi 3 astronauţi, doi ruși și un american.
Prognoza meteo va fi nefavorabilă cu o probabilitate de 60%. Următoarea fereastră de lansare este sâmbătă, 30 mai.
Chiar dacă lansarea acestei misiuni a durat 5 ani mai mult decât s-a planificat iniţial, trebuie remarcat că SpaceX a învins Boeing în această competiţie.
Credit: SpaceX/Flickr/CC BY 2.0
Zborul de testare al capsulei Starliner, produsă de Boeing, a eșuat din cauza unor probleme software grave și va trebui reluat.
„A fost o adevărată poveste de succes”, a declarat pentru AFP Scott Hubbard, fost director al Centrului Ames al NASA din Silicon Valley, care predă acum la Universitatea Stanford.
„A fost un scepticism uriaș”, a amintit Hubbard, care l-a cunoscut pe Elon Musk înainte de crearea SpaceX.
„Persoane cu experienţă din cadrul unor companii precum Lockheed, Boeing considerau că cei de la SpaceX nu știu ce nu știu”, a declarat Hubbard pentru AFP.
Într-un final, SpaceX a produs o rachetă mai ieftină, Falcon 9, a cărei primă treaptă, reutilizabilă, poate să aterizeze pe verticală pe o platformă marină.
Misiunea Demo-2, planificată pentru data de miercuri 27 mai, este crucială pentru NASA din două motive principale.
„Primul este să eliminăm dependența NASA de ruși. Al doilea este să încurajăm misiunile spaţiale private pe o orbită joasă a Pământului destinate turiștilor și mediului de afaceri.
În viitor ne propunem să avem o duzină de stații spațiale comerciale pe o orbită joasă a Pământului”, a declarat șeful NASA, Jim Bridenstine.
Planurile lui Elon Musk sunt chiar mai îndrăzneţe: el construiește o rachetă imensă, Starship, cu care îşi propune să ducă oameni pe Lună şi chiar pe Marte, pentru ca, în cele din urmă, omenirea să devină o specie multiplanetară.
Sursă: Science Alert
Comentariu Facebook