Răul de mișcare. De ce unii oameni se simt rău în mașini sau în trenuri?

Dacă sunteți o persoană care suferă de rău de mișcare, atunci călătoria cu mai multe tipuri de vehicule poate fi dificilă ca urmare a apariţiei unor simptome precum amețeală, greață și chiar vărsături.

Nu se ştie cu siguranţă de ce unii oameni pot citi și juca jocuri pe telefon în timpul unui drum lung, în timp ce alții își petrec călătoria încercând cu disperare să nu pară bolnavi. Nu se ştie nici de ce unii oameni suferă de rău de mișcare doar în anumite tipuri de vehicule și nu în altele.

Există însă două teorii care ar putea ajuta la explicarea răului de mişcare.

Teoria conflictului senzorial sugerează că un factor esenţial în răul de mișcare este sistemul nostru de echilibru. Echilibrul nu este menținut doar de un singur organ senzorial. Combinând ceea ce vedem și simțim cu informațiile furnizate de organul de echilibru din urechile interne, sistemul nostru de echilibru stabileşte exact unde ne aflăm.

Dacă informațiile din ochi, urechile interioare și simțurile noastre de atingere sau de presiune nu se potrivesc, atunci acest lucru ne poate face să ne simțim dezechilibraţi sau instabili. Acesta este motivul pentru care se crede că răul de mișcare este cauzat de o nepotrivire a informațiilor din simțurile noastre atunci când ochii și urechile interioare spun corpului că ne mișcăm, chiar dacă de fapt nu ne mișcăm.

Acesta este, de asemenea, motivul pentru care cu cât este mică nepotrivire senzorială într-un vehicul, cu atât este mai puțin probabil să ne confruntăm cu răul de mișcare. De exemplu, călătoria într-o mașină pe un drum neted și drept va cauza mai puține nepotriviri senzoriale decât călătoria pe un drum șerpuit, cu multe gropi.

Această teorie este considerată în prezent cea mai bună explicație pe care o avem pentru răul de mișcare, deși încă încercăm să înțelegem mecanismele creierului care provoacă răul de mișcare.

O teorie alternativă (dar înrudită) sugerează că răul de mișcare se datorează controlului poziţiei corpului. Conform acestei teorii, răul de mișcare nu se întâmplă doar din cauza nepotrivirii informațiilor senzoriale.

Mai degrabă, incapacitatea noastră de a ne ajusta postura pentru a reduce această nepotrivire a informațiilor senzoriale este cea care ne face să simțim răul de mişcare. Deși acest lucru are sens, mai ales pentru că nu ne putem deplasa întotdeauna atunci când călătorim, nu există prea multe dovezi care să susțină această teorie.

Nu există un motiv unic pentru răul de mișcare

Răul de mișcare afectează oamenii în mod diferit și nu există un motiv unic pentru care unii oameni suferă de rău de mișcare mai des decât alții. Cu toate acestea, diferențele în ceea ce priveşte cât de bine funcționează vederea și echilibrul unei persoane vor afecta modul în care se poate simți aceasta în diferite tipuri de vehicule.

Anumite tulburări, inclusiv migrenele și bolile urechii interne, cum ar fi boala Ménière, cresc probabilitatea de rău de mișcare. Vârsta și sexul pot afecta, de asemenea, probabilitatea de a experimenta răul de mișcare.

Răul de mișcare afectează oameni de toate vârstele. Credit: metamorworks/ Shutterstock

Tipul de vehicul influenţează, de asemenea, răul de mișcare pe care îl poate experimenta o anumită persoană. În linii mari, orice factor care crește nepotrivirea dintre simțurile care contribuie la sistemul nostru de echilibru va crește riscul de rău de mișcare. Cu cât durează mai mult călătoria și cu cât mișcarea este mai agitată, cu atât simptomele sunt mai grave.

De exemplu, călătoria cu o barcă mică printr-o furtună mai mult de opt ore va provoca simptome destul de severe, în timp ce o călătorie cu trenul de o oră va avea, probabil, un efect redus, chiar dacă șina nu este perfect netedă.

Mulți oameni raportează că suferă de rău de mișcare atunci când sunt pasageri şi nu atunci când conduc un vehicul. Probabil că acest lucru se datorează faptului că șoferii sunt (într-un mod deloc surprinzător) mult mai buni în a anticipa mișcarea unui vehicul și își mișcă corpul în funcție de mișcarea vehiculului. De exemplu, dacă o mașină se deplasează în jurul unei curbe strânse, șoferul va privi înainte și va anticipa mișcarea mașinii în timp ce virează, în timp ce un pasager va reacționa la viraj aplecându-se, probabil, în direcția opusă.

Răul de mișcare nu se limitează la „lumea reală”, deoarece există şi un rău de mișcare cibernetic pe care oamenii îl simt în mediile virtuale, adesea atunci când joacă jocuri video.

Acest lucru se întâmplă, probabil, din cauza conflictului senzorial ce apare atunci când urmărim scene în mișcare pe ecran în timp ce corpul rămâne staționar. Vizionarea filmelor în 3D la cinema poate provoca, de asemenea, rău de mișcare din același motiv.

Dacă sunteți o persoană care suferă de rău de mișcare, atunci cel mai bun lucru de făcut data viitoare când vă aflați într-un vehicul este să încercați să reduceți nepotrivirea informațiilor senzoriale.

În consecinţă, evitați să citiți în mașină, deoarece acest lucru provoacă o nepotrivire între ceea ce vedem și ceea ce simțim și încercați în schimb să priviți pe geam. Acest lucru poate ajuta la reducerea senzaţiei de greață, deoarece informațiile vizuale se potrivesc acum mai bine cu informațiile de echilibru din urechea noastră internă. Același lucru este valabil și pentru bărci și trenuri, concentrarea asupra peisajului care trece prin faţa noastră poate reduce simptomele răului de mişcare.

Alte sfaturi pentru a reduce răul de mișcare includ să nu serviţi o masă grea înainte de călătorie, ventilarea vehiculului și oprirea regulată (dacă este posibil). Dacă aceste sfaturi nu sunt suficiente pentru a aborda simptomele, utilizarea unui medicament împotriva răului de mișcare poate ajuta. Acesta reduce activitatea în sistemul de echilibru al creierului sau reduce numărul de semnale pe care creierul le trimite către intestin, ceea ce poate ajuta la oprirea senzaţiilor de greață sau vărsături.

Traducere după Motion sickness: this might explain why some people feel sick in cars or on trains