Cultură

Personalităţi ce ar fi putut câştiga Premiul Nobel

James Watson, celebru pentru co-descoperirea structurii ADN-ului, și-a vândut la licitație Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru suma de 4,7 milioane dolari, cu numai zile înainte de ceremonia de atribuire a premiilor Nobel din anul 2014 de la Stockholm, Suedia. Într-un interviu acordat pentru Financial Times, Watson a declarat că unul dintre motivele pentru care s-a hotărât să-şi vândă premiul este acela că el a fost evitat de către comunitatea științifică datorită remarcilor sale rasiste și sexiste. O serie de critici i-au fost aduse acestuia, timp de ani de zile, deoarece a fost incapabil să recunoască meritele lui Rosalind Franklin, un chimist care a studiat difracția razelor X, cu privire la înțelegerea structurii ADN-ului. Munca acesteia i-a ajutat pe Watson și Francis Crick să dezlege structura ADN-ului și să primească, în cele din urmă, Premiul Nobel pentru descoperirea lor.

Personalități care ar fi putut câștiga Premiul Nobel

Imagine de Yoo Jung Kim

Rosalind Franklin a murit în anul 1958 de cancer ovarian, astfel încât ea nu a putut fi inclusă printre cei care au primit Premiul Nobel în anul 1962. Chiar Watson a scris în DNA: The Secret of Life că dacă Franklin ar fi fost în viață atunci comisia i-ar fi acordat lui Franklin și colaboratorului ei, Maurice Wilkins, Premiul Nobel pentru Chimie, alături de Watson și Crick care au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

Iată în continuare şi alţi oameni de ştiinţă care ar fi putut primi premiul Nobel:

Nikola Tesla (1856-1943) a fost un inginer american de origine sârbă faimos pentru numeroasele sale invenții, cum ar fi cea a curentului alternativ. Istoria îl amintește pe Tesla în legătură cu celebrul său conflict cu Thomas Edison, cel care, de asemenea, nu a primit niciun Premiu Nobel. Interesant, în anul 1915, Literary Digest şi The Electrical World of New York au anunţat că Premiul Nobel pentru Fizică va fi împărțit de către Tesla și Edison. Cu toate acestea, mai târziu, o telegramă Reuter din Suedia a menționat că Premiul Nobel din acel an a fost acordat lui William Henry Bragg și fiului său. Deși niciodată nu s-a oferit o explicație oficială pentru această confuzie, istoricii au sugerat că animozitatea reciprocă dintre Tesla și Edison i-a costat pe amândoi câştigarea Premiului Nobel pentru Fizică, atâta timp cât cei doi au refuzat să accepte o eventuală partajare între ei a premiului.

Dmitri Ivanovici Mendeleev (1834-1907) a fost un chimist rus care a publicat tabelul periodic al elementelor. În anul 1906, Mendeleev a fost recomandat pentru decernarea Premiului Nobel de către Comitetul Nobel pentru Chimie și Chemistry Section a Swedish Academy, cu speranța că Swedish Academy va fi de acord. Cu toate acestea, propunerea de numire a acestuia a fost dejucată de către Svante Arrhenius. Arrhenius nu deţinea o poziţie oficială în procesul de decizie, în schimb el avea o ranchiună împotriva lui Mendeleev, cel care, în mod incorect, a criticat teoria disocierii ionice a acestuia. Arrhenius şi-a folosit influența pe care o avea pentru a-l împiedeca pe Mendeleev să primească premiul Nobel, acesta ajungând în schimb la chimistul francez Henri Moissan pentru izolarea Fluorului. În anul 1907, membrii comisiei Nobel au încercat din nou să-i acorde premiul lui Mendeleev. Din păcate, Mendeleev a murit în anul 1907 şi astfel acesta nu a mai avut posibilitatea să intre în posesia Premiului Nobel.

Lise Meitner (1878-1968) a fost un fizician evreu austriac care a descoperit, pentru prima dată, fisiunea nucleară împreună cu Otto Hahn, un chimist german. Cei doi au lucrat împreună la Berlin în cadrul unui proiect științific european care urma să răspundă la întrebarea dacă este posibil să se creeze un element mai greu decât uraniul. Prin anii 1930, ca urmare a creșterii popularităţii nazismului în Germania, Meitner a fost forțată să demisioneze din postul său și mai târziu a fugit din Germania, în cele din urmă ea ajungând să ocupe o funcție de cercetător în Stockholm. Meitner a continuat să corespondeze cu Hahn, iar în anul 1939 Hahn a publicat rezultatul colaborării lor fără însă a o menţiona pe Meitner drept co-autor, o decizie pe care aceasta a interpretat-o ca fiind o consecință a creşterii antisemitismului în Germania nazistă. Până la sfârșitul războiului, Hahn a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1944. Cu toate acestea, ulterior Hahn a minimalizat contribuția lui Meitner, declarând că experimentele sale nu au fost ghidate de către concluziile acesteia. Istoricii au sugerat, de asemenea, că importanţa contribuției lui Meitner a fost minimalizată și trecută cu vederea în procesul de nominalizare din cauza „prejudecăţilor” şi de „graba” de care a dat dovadă Comitetului Nobel pentru Chimie.

Ce alt om de știință credeţi că ar fi putut câştiga Premiul Nobel?

Traducere şi adaptare după Guest Post: The Nobel’s Might-Have-Beens

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *