Simbolul @ este omniprezent în mesajele electronice şi cu toate acestea el nu a fost chiar atât de popular până la utilizarea sa în adresele de e-mail. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care a fost ales să fie utilizat în adresele mesajelor electronice.

Originea simbolului @Originea simbolului @. Credit: todayifoundout.com

Prima formă cunoscută a simbolului @ apare în anul 1345 într-o traducere în limba bulgară a „Cronicii lui Constantin Manasses”, o scriere bizantină din secolul 12 care prezenta istoria lumii până la sfârşitul secolului al 11-lea. Aici, semnul era folosit ca simbol pentru cuvântul „Amin”.

Simbolul @ în Cronica lui Constantin ManassesCronica lui Constantin Manasses (1345). Credit: todayifoundout.com

Următoarea apariţie a simbolului @ are loc abia peste 100 de ani, sub o formă uşor diferită, proto-@. În acest caz este vorba despre un registru spaniol din anul 1448, Taula de Ariza, care face referire la un transport naval de grâne din Castilla în Aragon.

Simbolul @ în Taula di ArizaTaula di Ariza (1448). Credit: todayifoundout.com

Prima apariţie a simbolului @ în forma sa actuală a fost descoperită în anul 2000 într-o scrisoare scrisă de către un negustor florentin, Francesco Lapi, în data de 4 mai 1536. În această scrisoare Lapi foloseşte simbolul @ pentru a indica o unitate de măsură – o amforă (vas de lut) de vin, care era echivalentă cu aproximativ a 13-a parte dintr-un butoi.

Simbolul @ în scrisoarea lui Francesco LapiScrisoarea lui Francesco Lapi (1536). Credit: thenextweb.com

Potrivit profesorului Giorgio Stabile de la Sapienza University of Rome, cel ce a descoperit scrisoarea florentină în cauză, simbolul @ era doar unul dintre simbolurile utilizate în Florența la momentul respectiv. Dr. Stabile crede că negustorii italieni au contribuit la răspândirea simbolului, acesta fiind prezent în facturile şi chitanţele care circulau în Europa.

Cu toate acestea, nu este clar dacă într-adevăr italienii au fost cei care au popularizat acest simbol. De exemplu, semnul @ apare în documente comerciale spaniole ca o prescurtare pentru „arroba”, o unitate de măsură echivalentă cu 12 kg. Se crede că termenul este de provenienţă arabă (ar-rub) şi însemna „un sfert”.

Simbolul @ a devenit ulterior prescurtarea comercială pentru „la preţul de” (exemplu: 26 de saci de făină@1 dolar). Multe alte prescurtări de acest fel existau încă de acum o mie de ani, pentru o scriere mai rapidă de mână a textelor: ampersand (&) este prescurtarea latinescului „et” care înseamnă (şi) sau semnul „X” pentru „Christos”, care era de fapt litera grecească „chi” (χ).

Ar trebui notat aici faptul că înainte de descoperirea celor două documente din 1345 și 1536 se credea că semnul era folosit de călugării medievali pentru a prescurta prepoziţia latină „ad”, prin combinarea literei a şi a vechii forme a literei „d” – ∂.

După Evul Mediu, timp de câteva secole, simbolul @ a fost folosit aproape exclusiv în scop comercial până într-o zi a anului 1971. În acel an, inginerul Ray Tomlinson a realizat propria sa versiune a unui mic program denumit SNDMSG. Acest program rula pe sistemul de operare Tenex și a fost, în esență, unul din primele programe de poştă electronică cu ajutorul căruia se puteau trimite mesaje electronice de la un utilizator la altul pe acelaşi calculator.

Ray TomlinsonRay Tomlinson. Credit: BBC

Deşi acest program ar putea părea inutil în prezent, având în vedere modul în care utilizăm acum computerele, programele de acest gen au fost incredibil de populare la acea vreme. De exemplu, cu ajutorul sistemului AUTODIN, creat la începutul anilor 1960, se puteau trimite mesaje între utilizatori și în perioada sa de vârf acesta a furnizat aproape 30 de milioane de mesaje electronice pe lună. Time-Sharing Compatibil System (CTSS) al MIT a fost creat, de asemenea, în anii 1960 şi acesta le permitea utilizatorilor să se conecteze de la un terminal și, printre altele, să facă schimb de mesaje stocate pe un singur calculator.

Tomlinson s-a gândit că ar fi interesant să îmbunătăţească programul SNDMSG astfel încât acesta să nu fie utilizat doar pentru trimiterea de mesaje între utilizatori care se autentifică pe aceeași mașină, dar, de asemenea, să fie folosit pentru a trimite mesaje de la un calculator la altul prin intermediul reţelei ARPANET.

Tomlinson a declarat că ARPANET a reprezentat soluția pentru trimiterea de mesaje e-mail în reţea şi că un coleg (Jerry Burchfiel) i-a sugerat în glumă să nu le spună șefilor ceea ce a făcut, deoarece această problemă nu făcea parte din sarcinile sale de serviciu.

În timp ce scria codul aplicaţiei sale de e-mail, Tomlinson a ales simbolul @ de pe tastatură pentru a-l include în adresa primelor mesaje electronice. Trebuia folosit un simbol de pe tastatura standard care să nu fie confundat cu alte litere sau semne utilizate pentru numele de utilizator.

Astfel a apărut formatul adresei de email: loginname@host şi mai târziu loginname@host.domain, odată cu dezvoltarea sistemului DNS – domain name server. Primul e-mail de reţea a utilizat acest tip de adresă şi a fost trimis la sfârșitul anului 1971 de către Tomlinson.

Cu această ocazie memorabilă, Tomlinson a declarat: „Primul mesaj a fost trimis între două calculatoare DEC-10 care erau literalmente unul lângă altul. Singura legătură fizică dintre ele (în afară de podeaua pe care erau aşezate) a fost prin intermediul ARPANET. Am trimis un număr de mesaje de test pentru mine de la un calculator la altul… Cel mai probabil, primul mesaj a fost QWERTYUIOP sau ceva similar. Când am fost mulțumit de cum funcţionează programul, am trimis un mesaj către colegii mei în care le-am explicat cum să trimită mesaje în rețea…”. Restul este istorie.

Ray Tomlinson a decedat în data de 5 martie 2016 la vârsta de 74 de ani.

Sursă: Todayifoundout