Analiza genomului din 51 de eşantioane umane, care au aparținut unor strămoși ai omului modern care au trăit în Eurasia într-o perioadă cuprinsă între 45.000 și 7.000 de ani în urmă, a relevat două mari schimbări în rândul populațiilor umane preistorice. Aceste schimbări sunt strâns legate de sfârșitul ultimei ere glaciare, în urmă cu aproximativ 19.000 de ani, potrivit unei echipe internaţionale de cercetători condusă de Dr. David Reich de la Harvard Medical School .

Omul de NeanderthalOmul de Neanderthal. Credit: Charles R. Knight.

„Studiile arheologice au arătat că strămoșii lui Homo Sapiens au pătruns în Europa în urmă cu aproximativ 45.000 de ani şi au cauzat dispariția Omului de Neanderthal, indicată prin dispariţia din registrul arheologic a instrumentelor utilizate de Omul de Neanderthal”, a declarat Dr. Reich.

De asemenea, oamenii de ştiinţă ştiu că în timpul ultimei ere glaciare, care s-a încheiat în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, dar care a atins o perioadă de vârf în urmă cu 19.000-25.000 de ani, ghețarii acopereau Scandinavia şi nordul Europei până spre nordul Franței.

Pe măsură ce gheţarii au început să se retragă, în urmă cu 19.000 de ani, oamenii preistorici s-au răspândit din nou în nordul Europei.

Până la acest studiu au existat doar 4 eşantioane umane ale unor oameni preistorici, care au trăit pe teritoriul Europei de azi într-o perioadă cuprinsă între 45.000 şi 7.000 de ani în urmă, pentru care au fost disponibile date genetice, dar care nu au permis înțelegerea modului prin care populațiile umane au migrat sau au evoluat pe parcursul acestei perioade de timp.

„Încercarea de a reprezenta această perioadă vastă a istoriei populaţiei europene cu doar 4 eșantioane umane se asemănă cu încercarea de a rezuma un film cu ajutorul a doar 4 imagini statice”, a spus Dr. Reich.

„Totul se schimbă cu ajutorul celor 51 de eşantioane umane. Acum putem urmări dinamica schimbărilor în timp”, a adăugat Dr. Reich.

„Ceea ce vedem acum este o istorie a populației umane care nu este mai puțin complicată decât cea din ultimii 7.000 de ani, cu mai multe episoade de înlocuire a populației umane și de migrație pe scară largă, într-un moment în care climatul s-a schimbat în mod dramatic”.

Datele genetice arată că, începând din urmă cu 37.000 de ani, toți europenii provin dintr-o singură populație fondatoare, care a supravieţuit ultimei ere glaciare.

Populația fondatoare a cuprins mai multe ramuri din diferite părți ale Europei, un reprezentant al uneia dintre acestea provenind din Belgia.

Această ramură a populației fondatoare pare să fi ajuns în cele mai multe părți ale Europei în urmă cu 33.000 de ani, dar în urmă cu aproximativ 19.000 de ani o populație provenită din aceasta s-a răspândit din nou în toată Europa.

Pe baza celui mai vechi eşantion uman în care s-au observat urmele genetice ale acestor strămoşi ai europenilor este plauzibil să credem că această populaţie s-a extins din sud-vest, din Spania de azi, după ce ultima era glaciară şi-a atins punctul culminant.

Localizarea celor 51 de eșantioane umaneLocalizarea celor 51 de eșantioane umane utilizate în studiul cercetătorilor. Credit: Qiaomei Fu

Cel de-al doilea eveniment pe care Dr. Reich şi colegii săi l-au detectat s-a întâmplat în urmă cu 14.000 de ani.

„Noi am identificat o nouă populație umană care s-a întors în Europa și care se pare că provenea din est, nu din vest”, a spus Dr. Reich.

„De asemenea, am observat diferite forme genetice care s-au răspândit în întreaga Europă, în timp ce noile populații  umane i-au înlocuit pe oamenii care trăiau deja în regiunile din sud-vest. Aceste populații au persistat timp de mai multe mii de ani, până la apariţia agriculturii”.

Cercetătorii au detectat şi un amestec al acestei populaţii cu oamenii de Neanderthal, în urmă cu aproximativ 45.000 de ani, odată cu răspândirea reprezentanţilor omului modern în toată Europa.

S-a descoperit că ADN-ul populațiilor umane preistorice conţinea ADN al omului de Neanderthal în proporţie de 3 – 6%, în timp ce majoritatea oamenilor din prezent au doar aproximativ 2%.

„Acest studiu oferă dovezi că selecţia naturală a condus la dispariția Omului de Neanderthal”, a spus Dr. Reich.

Rezultatele au fost publicate online în revista Nature.

Sursă: Sci-news