Caută loc de muncăPiaţa forţei de muncă a fost, fără nicio îndoială, mult mai rezistentă în faţa crizei financiare decât şi-au imaginat unii analiști. Şomajul nu a crescut în măsura în care ne-am temut şi revenirea la gradul de ocupare a forţei de muncă din perioada de dinainte de recesiune a fost mai rapidă decât au prognozat cei mai optimişti economişti. S-ar părea că aici este vorba despre un miracol, în ciuda faptului că austeritatea s-a accentuat.

Din păcate, după ce au studiat calitatea locurilor de muncă pe care mulți oameni din Marea Britanie le ocupă, această concluzie nu poate fi adevărată. Piața forței de muncă din Marea Britanie se prezintă, într-adevăr, bine, dar avem o problemă în ceea ce priveşte calitatea scăzută a joburilor, a angajărilor temporare care amenință productivitatea și competitivitatea muncii, gradul de integrare socială și, în cele din urmă, chiar starea de sănătate a forței de muncă.

Mulţi vor argumenta că acest lucru este inevitabil, dacă dorim să avem o piaţă flexibilă a forţei de muncă şi, desigur, aceasta a fost intenţia încă de la început. Dar ce putem spune despre efectele pe care acest tip de muncă le provoacă angajaţilor?

Studiul meu s-a concentrat pe relaţia dintre aceste locuri de muncă temporare care au o slabă calitate psihosocială şi sănătatea mintală a angajaţilor. Concluziile ne forţează să ne întrebăm dacă într-adevăr este întotdeauna mai bine să ai un loc de muncă.

Munca și bunăstarea

Calitatea psihosocială a unui loc de muncă se referă la cât de mult asigură acesta controlul, autonomia, varietatea şi discreția în sarcinile de serviciu. Aceasta descrie modul prin care o anumită activitate profesională îmbunătățește sau afectează în sens negativ starea noastră psihologică.

Există o legătură clară între a fi angajat într-un „loc de muncă bun” şi sănătatea mintală. O contribuţie importantă pentru înţelegerea acestei legături a provenit de la un studiu din Australia intitulat „The Household, Income and Labour Dynamics in Australia (HILDA)” (N.t. Familia, veniturile şi dinamica muncii în Australia). Acesta cuprinde un set important de date care pot fi uşor comparate cu alte situaţii, cum ar fi cea reprezentată de un om lipsit de serviciu. Rezultatele studiului, publicate de Peter Butterworth şi colegii săi de la Australian National University, au o importanţă deosebită pentru ţările care sunt interesate să înţeleagă cu adevărat ce reprezintă „mai bine”, dincolo de definiţiile economice.

Un loc de muncă bun

Un plus? Depinde de locul de muncă. Credit: Gareth Fuller/PA Wire

Ceea ce ştim cu toţii este că a nu avea un loc de muncă este un lucru rău. Cu siguranţă este rău, mai ales pentru veniturile noastre. De asemenea, este un lucru rău pentru încrederea de sine, demnitate, integrarea socială, relaţiile între oameni şi sănătatea noastră. În concluzie, o politică care promovează reîncadrarea oamenilor în muncă este raţională şi ea se bazează pe dovezi evidente.

Plecând de la acest principiu şi mai ales dacă luăm în considerare cazul unei persoane care pentru o lungă perioadă de timp s-a aflat în şomaj, experienţa de viaţa pe care o avem ne spune că orice loc de muncă ar fi bun pentru acea persoană.

Mai rău decât în şomaj

Ocuparea unui loc de muncă de slabă calitate care este, probabil, plictisitor, de rutină sau care nu se potriveşte cu aptitudinile salariatului se consideră a reprezenta, în general, o şansă bună pentru şomeri, mai ales pentru ca aceştia să rămână conectaţi la piaţa muncii şi pentru a-şi păstra obiceiul de a munci. Cu toate acestea, datele obţinute de Butterworth contrazic acest lucru. Datele HILDA arată clar că o calitate psihosocială slabă a unor locuri de muncă reprezintă pentru oameni un lucru chiar mai rău decât şomajul în sine. Butterworth s-a concentrat asupra acelora care au trecut de la statutul de şomer la cel de angajat şi a constatat că:

„Cei care au ajuns să fie încadraţi pe locuri de muncă optime au prezentat o îmbunătăţire semnificativă a sănătăţii mintale, în comparaţie cu cei care au rămas șomeri. Acei respondenți care s-au angajat în locuri de muncă de calitate slabă au prezentat o înrăutăţire semnificativă a sănătăţii lor mintale, comparativ cu cei care au rămas șomeri”.

În concluzie, acum avem un răspuns ușor diferit la întrebarea dacă pentru șomeri este întotdeauna mai bine să ocupe un loc de muncă. Da, este mai bine, dacă aceste locuri de muncă sunt de calitate. Dacă acestea sunt de proastă calitate atunci există posibilitatea ca acelor oameni să le fie mai rău, în special în ceea ce privește sănătatea lor mintală.

Acest lucru nu ar trebui să ne oprească să-i ajutăm pe oameni să-şi găsească un loc de muncă. Dar ar trebui să ne gândim mai mult asupra modului în care calitatea locurilor de muncă poate afecta sănătatea și productivitatea noastră. Chiar și în recesiune, adevărul incomod ar putea fi acela că „orice loc de muncă” nu poate fi, în mod automat, un loc de muncă bun pentru cineva.

Traducere şi adaptare după Any job isn’t necessarily a good job for people out of work