Norul microbian, invizibil, care ne înconjoară în permanenţă

Oriunde ne deplasăm un anturaj invizibil nu ne părăseşte niciodată. Este vorba despre un nor invizibil, denumit „nor microbian”, despre care oamenii de știință abia recent au început să-și dea seama din ce este format: substanțe chimice, microbi, bacterii, virusuri, etc.

Există zeci de mii de produse chimice în mediul nostru înconjurător și zilnic sunt introduse altele noi. Unele dintre aceste substanțe chimice sunt produse farmaceutice care ajută la tratarea persoanelor care suferă de anumite afecțiuni sau substanțe chimice care împiedică răspândirea unor boli. Atunci când aceste substanțe chimice ajung, de exemplu, în reţelele de aprovizionare cu apă ele devin un pericol pentru sănătate.

Expunerile complexe la factorii de mediu la care suntem supuși pe parcursul întregii vieți, inclusiv în ceea ce priveşte dieta, stilul de viață și influențele sociale sunt descrise prin termenul „exposome” din limba engleză, care a fost propus de Dr. Christopher Wild la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului IARC (International Agency for Research on Cancer) din cadrul OMS (Organizația Mondială a Sănătății). Acest termen include şi modalitatea prin care organismul uman răspunde acestor provocări.

„Cercetătorii au măsurat poluarea aerului pe scară largă, dar nimeni nu a măsurat cu adevărat expunerile biologice și chimice la nivel personal. Practic, nimeni nu ştie, cu precizie, care este mărimea norului microbian şi din ce este format acesta”, a declarat geneticianul Michael Snyder de la Stanford University.

În acest scop, Snyder și echipa sa de cercetători au proiectat un mic dispozitiv de monitorizare a aerului de mărimea unui pachet de cărți de joc.

În cadrul unui experiment desfăşurat de-a lungul a 2 ani, 15 voluntari au purtat aceste dispozitive prinse pe braț pentru analiza calităţii aerului din imediata lor apropiere.

Credit: Warren Wong/Unsplash

Bacteriile, virusurile, substanțele chimice, fungi (ciuperci) și alte tipuri de particule reţinute în aceste dispozitive au fost apoi extrase pentru secvențierea ADN și ARN, fiind ulterior analizate din punct de vedere chimic şi catalogate într-o bază de date personalizată.

Chiar şi Snyder a purtat un astfel de dispozitiv timp de 2 ani și, în cele din urmă, cercetătorii au reuşit să obţină o cantitate impresionantă de date, aproximativ 70 miliarde de citiri.

„Oamenii de ştiinţă au analizat bazele de date privind bacterii, virusuri sau fungi şi pentru a înţelege corect care sunt expunerile noastre la mediul înconjurător am realizat o bază de date cu mai mult de 40.000 de specii”, a declarat Chao Jiang, un membru al echipei de cercetători.

Participanții la studiu proveneau din peste 50 de locații diferite din zona golfului San Francisco, dar chiar și atunci când aceştia locuiau în același mediu, „semnăturile” lor personale erau în mare parte diferite.

„Chiar dacă nu suntem despărţiţi de o distanţă mare, se pare că avem profile de expunere la mediul înconjurător sau „semnături” foarte diferite. Consecința este că noi toți avem propriul nostru nor microbian”, a declarat Snyder.

Cercetătorii recunosc că acest studiu este doar începutul acestui tip de cercetare. În studiul lor doar trei persoane au purtat dispozitivul de monitorizare o perioadă mai lungă de timp, ceea ce înseamnă că există, desigur, o limitare a gradului de încredere privind rezultatele obţinute până acum.

Cu toate acestea, faptul că prin această tehnică a fost obţinută o cantitate impresionantă de date arată că dacă această tehnologie ar fi mai accesibilă, atunci ea ar putea deveni un important instrument de monitorizare a sănătăţii și de diagnosticare.

„Vrem să măsurăm prin această tehnică mai mulți oameni care provin din medii mai diverse.

De asemenea, dorim să simplificăm tehnologia până la un nivel la care toată lumea ar avea posibilitatea să-şi măsoare propriul „nor microbian”, poate ceva de genul unui smartwatch.

Ani de zile am studiat genomul, sângele și urina oamenilor și am analizat microbii din corpul lor pentru a înțelege cum le afectează sănătatea. Dar toate acestea se referă la ce se află în interiorul corpului uman. Singurul lucru care lipseşte este răspunsul la întrebarea: La ce suntem expuşi?”, a declarat Snyder.

Studiul cercetătorilor a fost publicat în Cell.

Surse:Human Exposome Project, Science Alert