Noi informații despre dieta neandertalienilor

Evoluția dietei alimentare este strâns legată de evoluția omenirii (începând cu utilizarea unor unelte pentru spargerea nucilor şi continuând cu prinderea insectelor, vânătoarea, utilizarea focului pentru prepararea alimentelor și mai ales odată cu inventarea agriculturii în epoca neolitică – cea care a început în jurul anilor 10.000 i Hr.) şi aceasta a reprezentat, cu siguranță, una dintre cele mai importante schimbări care au avut loc în comportamentul uman.

În prezent ne bucurăm de o dietă alimentară echilibrată, dar se pare că şi strămoșii noștri mâncau legume. Credit: Jordan Fischer/Flickr, CC BY

Un studiu al unor materii fecale vechi de 50.000 de ani sugerează faptul că neandertalienii consumau mai multe fructe și legume decât s-a crezut anterior. Studiul a fost publicat în revista PLOS ONE.

În ultimele decenii dieta strămoșilor noștri a reprezentat un important subiect de dezbatere în rândul cercetătorilor.

Unii paleoantropologi credeau că Homo neanderthalensis, cel care a trăit într-un mediu mult mai rece decât cel al omului modern, avea o dietă compusă aproape exclusiv din carne. Această ipoteză a rezultat din studiul oaselor şi din semnătura izotopică (raportul dintre elementele radioactive stabile și instabile) din fosile.

Studiile au sugerat chiar că diferențele de dietă dintre cele două populații hominide ar putea reprezenta o posibilă explicaţie pentru dispariţia neandertalienilor.

Carnea și mai ales măduva osoasă reprezintă o sursă importantă de calorii, conţinând aminoacizi şi nutrienţi care sunt ideali pentru dezvoltarea creierului. Acestea sunt, de asemenea, extrem de importante într-un mediu rece. În concluzie, este logic ca dieta neandertalienilor să fie compusă, în principal, din carne pentru a susține nevoile energetice ale organismului.

Revista PLOS ONE prezintă rezultatele unui nou studiu asupra coproliţilor (fecale fosilizate) care au apărut în urma săpăturilor arheologice din situl El Salt din Alicante, Spania.

Cercetătorii au atribuit aceste fecale fosilizate neandertalienilor, utilizând în acest scop o sursă de lumină fluorescentă albastră (cel mai probabil o lampă UVA, dar nu se specifică în mod explicit acest detaliu).

 

Imaginile din partea de sus arată coproliţii, în timp ce imaginile de jos arată fosfatul fluorescent în lumină albastră. Credit: PLOS ONE, CC BY

Cercetătorii au studiat diferite molecule organice, în special steroli (alcool steroid) care apar în mod natural în plante și animale.

Prezenţa fitosterolului, în special 5b-stigmastanol și 5b-epistigmastanol, este un indicator pentru consumul de plante de către animale, inclusiv la om.

Deşi din analiza cercetătorilor a rezultat, în mod clar, că nu a avut loc nicio contaminare care ar fi putut explica prezența fitosterolului, faptul că aceşti coproliţi ar fi de origine umană rămâne doar o ipoteză.

Fecale similare ar putea proveni de la alte mamifere mari, mai ales având în vedere că coproliţii au fost ușor arşi.

 

Credit: mhobl/Flickr, CC BY-NC-ND

Cu toate acestea, dacă considerăm că materiile fecale fosile sunt într-adevăr de origine umană, atunci studiul dovedeşte prezența clară a materiilor vegetale în probele colectate.

Acest lucru ar putea indica, în mod evident, un regim alimentar mixt. Autorii studiului sugerează că aportul de materii vegetale ar fi putut avea loc, de asemenea, prin ingerarea conținutului aflat în stomacul animalului pe care l-au mâncat.

Această ipoteză nu contrazice însă faptul că plantele făceau parte din dieta neandertalienilor, ci doar modul prin care acestea erau consumate.

O altă posibilitate, care nu a fost considerată de către autorii studiului, ar fi aceea ca plantele să fi fost consumate în scop medicinal sau terapeutic. Într-adevăr, prezența unor incluziuni (sau găuri) în coproliţi, atribuite ouălelor de nematode parazite sau sporilor, ar putea susţine această ipoteză.

Un studiu anterior a arătat că este foarte probabil ca neandertalienii să fi consumat plante în scop medicinal. În special muşeţelul, cunoscut pentru proprietăţile sale antiinflamatorii, este foarte util pentru calmarea durerilor de stomac. Prezența unor viermi poate provoca, cu siguranță, un disconfort puternic și/sau durere pe care neandertalienii ar fi încercat să le atenueze prin ingerarea unor plante. Acestea ar fi reprezentat un remediu pentru acele afecţiuni.

Oricum, în ciuda faptului că este vorba despre un studiu preliminar, concluziile cercetătorilor adaugă noi elemente de probă cu privire la modul de hrănire al neandertalienilor, dovedind în mod clar prezența plantelor în coproliţi.

Deși nu este prima dovadă cu privire la prezenţa plantelor în dieta neandertalienilor, acest nou studiu adăugă noi informaţii utile cu privire la viaţa acestora.

Traducere şi adaptare după What the crap? Neanderthals had a taste for vegetables