Mantaua Pământului nu este chiar atât de stabilă pe cât am putea crede
Scoarţa terestră nu este chiar atât de stabilă pe cât am putea crede. Aceasta este formată din mai multe plăci tectonice care se deplasează la partea de sus a unui strat al Pământului, format din roci, denumit manta. Atunci când plăcile tectonice se ciocnesc, se formează linii de falie şi vulcani. Din acest motiv, înțelegerea mişcării mantalei Pământului ar putea conduce într-o zi la progrese privind prezicerea cutremurelor și erupțiilor vulcanice.
Mantaua Pământului. Credit: Vadim Sadovski/Shutterstock.com
Recent, cercetătorii din Marea Britanie au înregistrat un progres important în ceea ce priveşte înțelegerea și modelarea activităţii mantalei Pământului. Se pare că acest strat este mult mai dinamic decât au crezut oamenii de ştiinţă până de curând.
Mantaua Pământului este un strat imens de rocă, gros de aproximativ 3.000 de kilometri, care se mişcă asemănător unui lichid foarte vâscos. Scoarţa terestră plutește deasupra mantalei Pământului, astfel încât aceasta se mișcă atunci când mantaua se deplasează.
Oamenii de ştiinţă s-au concentrat în trecut mai ales pe mişcarea în lateral a mantalei Pământului, cea care deplasează plăcile tectonice şi din interacţiunea cărora rezultă cutremure, lanțuri muntoase, linii de falie și vulcani.
Mişcarea laterală a mantalei Pământului este suficient de puternică pentru a deplasa continentele, dar ea poate varia foarte mult de la un loc la altul. Dacă ne-am deplasa la mii de km depărtare de locul unde ne aflăm acum, am putea ajunge într-un loc în care mantaua deplasează scoarţa terestră într-o direcţie opusă.
În trecut oamenii de ştiinţă nu s-au concentrat prea mult asupra celeilalte direcţii de deplasare a mantalei Pământului, adică spre şi dinspre miezul planetei. S-a crezut că această mişcare produce efecte mult mai puţin importante decât mişcarea laterală.
O nouă cercetare, condusă de o echipă de cercetători de la University of Cambridge, sugerează însă că această presupunere nu este corectă. Oamenii de știință au folosit date din peste 2.000 de locuri din toată lumea pentru a măsura deplasarea pe verticală a mantalei Pământului şi au descoperit că această mişcare este mult mai frecventă decât s-a crezut anterior.
În locul unei variaţii lente pe zeci de mii de km, aşa cum au sugerat modelele precedente, cercetătorii au constatat că mişcarea pe verticală a mantalei Pământului variază pe o distanţă de doar 2.000 de km, la fel cum se întâmplă în cazul deplasării laterale. De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că această mişcare produce efecte mult mai mari decât au prezis modelele teoretice. Mantaua poate împinge sau trage o bucată de scoarţă terestră pe o distanţă de 1 kilometru.
Practic, locuitorii din Hawaii, acolo unde mantaua împinge în sus, sunt mai departe cu 1 km de miezul planetei atunci când mantaua Pământului se mişcă. În schimb, locuitorii din estul Americii de Sud pot ajunge cu 1 km mai aproape de miezul planetei datorită mişcării mantalei Pământului.
Cercetătorii au descoperit acest lucru analizând variaţia grosimii scoarţei terestre în timp. Cu ajutorul acestor date ei au dedus cât de mult din variaţia grosimii scoarţei terestre s-a datorat mişcării pe verticală a mantalei Pământului şi, respectiv, dinamicii plăcilor tectonice. Mai mult, oamenii de ştiinţă au reuşit să conceapă un model matematic care descrie deplasarea mantalei Pământului în funcţie de variaţia temperaturii în acest strat.
Cu ajutorul acestui model şi a măsurătorilor de până acum, cercetătorii au ajuns să cunoască mult mai bine ce se întâmplă în mantaua Pământului.
Noul model, care a fost prezentat în Nature Geoscience, nu prezice cutremurele sau erupțiile vulcanice, dar el reprezintă un progres important în ceea ce priveşte înţelegerea structurii interne a Pământului.
Sursa: Science Alert