În căutarea neîncetată de a înțelege ce se întâmplă cu noi după ce murim, experiențele din apropierea morţii au fost considerate o sursă de informaţii în acest sens.

Oamenii care au trăit experiențe din apropierea morţii (în limba engleză NDE near-death experience) au relatat adeseori o lumină strălucitoare, trecerea printr-un tunel, sentimentul de a ajunge într-o altă “realitate”, părăsirea propriului corp sau reîntâlnirea cu rudele decedate.

În ciuda naturii aparent supranaturale a acestor experiențe, experții afirmă că știința poate explica ce sunt şi cum se declanşează experiențele din apropierea morţii.

Experiențele din apropierea morții

Tunelul de lumină dintre viață și moarte. Credit: lassedesignen/Shutterstock

Ce sunt experiențele din apropierea morţii?

O experiență din apropierea morţii este un eveniment psihologic profund cu elemente mistice. Aceasta se întâmplă, de obicei, la oamenii aflaţi aproape de moarte sau în situații de durere fizică sau emoțională intensă.

Cu toate acestea, experiențele din apropierea morţii se pot produce și după atacuri de cord sau leziuni cerebrale traumatice sau chiar în timpul meditației și sincopelor (pierderea conștienței datorită scăderii tensiunii arteriale).

Experiențele din apropierea morţii sunt surprinzător de frecvente, o treime dintre cei care s-au aflat în apropierea morţii afirmând că au trăit o astfel de experienţă.

În astfel de situaţii, de cele mai multe ori, s-a relatat un sentiment de mulțumire, o detaşare psihică de corp (cum ar fi experiențele din afara corpului) sau o deplasare rapidă printr-un tunel întunecat și intrarea într-o lumină puternică.

Cultura și vârsta influenţează percepţia experiențele din apropierea morţii. De exemplu, mulți indieni au relatat întâlnirea cu regele hindus al morților, Yamraj, în timp ce americanii afirmă adesea că l-au întâlnit pe Iisus.

Copiii descriu, de obicei, întâlniri cu prieteni și profesori “în lumină”.

Cele mai multe experiențe din apropierea morţii sunt pozitive și chiar au ajutat la reducerea anxietății faţă de moarte, îmbunătăţirea stării de bine şi creşterea bucuriei de a trăi.

Cu toate acestea, unele experiențe din apropierea morţii sunt negative, deoarece au implicat lipsa controlului, conștientizarea morţii sau imaginea iadului.

Cum se explică experiențele din apropierea morţii?

Neurologii Olaf Blanke și Sebastian Dieguez au sugerat existenţa a două tipuri de experiențe din apropierea morţii.

Primul tip, care este asociat cu emisfera stângă a creierului, presupune modificarea percepţiei asupra timpului şi o senzaţie de zbor.

Al doilea tip, care implică emisfera dreaptă a creierului, presupune perceperea spiritelor şi comunicarea cu acestea, dar şi perceperea unor voci, sunete sau muzică.

Deși nu este clar de ce există diferite tipuri de experiențe din apropierea morţii, se pare că interacțiunile diferite între regiunile cerebrale sunt cauza acestor experiențe distincte.

Lobii temporali au un rol important în experiențele din apropierea morţii, deoarece sunt implicaţi în prelucrarea informațiilor senzoriale și a memoriei. Din acest motiv, o activitate cerebrală anormală în aceste lobi poate produce senzații și percepții ciudate.

Deşi există unele teorii care încearcă să explice experiențele din apropierea morţii, înţelegerea cauzei acestui fenomen este dificilă.

Oamenii religioși cred că experiențele din apropierea morţii sunt dovezi pentru viața de după moarte, în special privind separarea sufletului de corp.

Printre explicațiile științifice pentru experiențele din apropierea morţii se numără tulburarea de depersonalizare, care reprezintă sentimentul detaşării de propriul corp.

Carl Sagan a sugerat că stresul provocat de apropierea morții produce o amintire a nașterii, sugerând că “tunelul dintre viață și moarte” pe care îl descriu oamenii este o reamintire a nașterii.

Din cauza caracterului fantezist al unor astfel de teorii, oamenii de ştiinţă au propus și alte explicații.

Unii cercetători susțin că endorfinele eliberate în timpul evenimentelor stresante pot produce senzaţii asemănătoare experiențelor din apropierea morţii, în special prin reducerea durerii și creșterea senzațiilor plăcute.

În mod similar, anestezicele, cum ar fi ketamina, pot provoca unele senzaţii întâlnite în experiențele din apropierea morţii, cum ar fi detaşarea de corp.

Alte teorii sugerează că experiențele din apropierea morţii sunt provocate de dimetiltriptamină (DMT), un halucinogen din familia triptamintelor care se găseşte în unele plante.

Rick Strassman, profesor de psihiatrie, a observat într-un studiu desfăşurat între anii 1990 şi 1995 că injectarea cu DMT provoacă experiențe mistice şi senzaţii similare celor din experiențele din apropierea morţii.

Potrivit lui Strassman, corpul uman eliberează DMT la naștere și la moarte. Cu toate acestea, nu există dovezi concludente care să susțină această opinie.

În ansamblu, teoriile bazate pe substanţele halucinogene nu pot explica întreaga gamă de senzaţii percepute în cursul experiențelor din apropierea morții.

Activitatea cerebrală și experiențele din apropierea morții

Endorfinele, DMT, lipsa de oxigen a creierului și disfuncțiile cerebrale se numără printre explicațiile pentru experienţele din apropierea morţii. Jalisko/Shutterstock

Cercetătorii au sugerat, de asemenea, că experiențele din apropierea morţii sunt provocate de anoxia cerebrală, lipsa de oxigen pentru creier.

Un cercetător a descoperit că piloții de avion care şi-au pierdut conştiența în timpul unei accelerări rapide au descris senzaţii asemănătoare celor din experiențele din apropierea morţii, cum ar fi viziunea tunelului.

Lipsa de oxigen poate declanșa convulsii ale lobului temporal care cauzează halucinații. Acestea pot fi similare celor din experiențele din apropierea morţii.

Cea mai răspândită explicație pentru experiențele din apropierea morţii este însă ipoteza morții creierului.

Această teorie sugerează că experiențele din apropierea morţii sunt halucinații cauzate de o activitate cerebrală deficitară pe măsură ce celulele creierului încep să moară.

Deși este plauzibilă, problema cu această teorie este că ea nu reușește să explice întreaga gamă de senzaţii care pot apărea în timpul experiențelor din apropierea morţii, cum ar fi experiențele în afara corpului.

În prezent nu există o explicație definitivă pentru motivul apariţiei experiențelor din apropierea morţii. Cercetările aflate în curs de desfășurare urmăresc înțelegerea acestui fenomen enigmatic.

Indiferent dacă sunt paranormale sau nu, experiențele din apropierea morţii sunt extrem de importante. Ele transmit un sens, o speranță și un scop în viaţă pentru mulți oameni, fiind apreciate din dorința omului de a supraviețui dincolo de moarte.

Traducere şi adaptare după Are near-death experiences hallucinations? Experts explain the science behind this puzzling phenomenon