Dacă sunteți întrebaţi de unde provin meteoriții, aţi putea răspunde “de la comete”. Cu toate acestea, potrivit noii noastre cercetări, care a urmărit sute de mingi de foc în călătoria lor pe cerul australian, vă înşelaţi.

Este foarte probabil ca toți meteoriții, rocile spațiale care ajung până pe suprafața Pământului, să provină nu din comete înghețate, ci din asteroizi stâncoși. Noul nostru studiu a constatat că chiar și acei meteoriți cu traiectorii care par să indice că vin de la o distanță mai îndepărtată provin de fapt de la asteroizi care, pur și simplu, au orbite ciudate.

Am căutat prin înregistrările efectuate timp de șase ani de reţeaua Desert Fireball Network, care scanează cerul australian pentru a descoperi meteori în flăcări care străbat bolta cerească și nimic din ceea ce am găsit nu provine din comete.

Aceasta înseamnă că din zecile de mii de meteoriți aflaţi în colecțiile din întreaga lume probabil că niciunul nu provine din comete, ceea ce ne limitează semnificativ înțelegerea Sistemului Solar.

Atunci când s-a format Sistemul Solar, acum mai bine de 4,5 miliarde de ani, un disc de praf și resturi se învârtea în jurul Soarelui. De-a lungul timpului, acest material s-a aglomerat, formând corpuri din ce în ce mai mari, unele atât de mari încât au “măturat” orice altceva de pe orbita lor și au devenit planete.

Cu toate acestea, unele resturi au evitat această soartă și mai pot fi întâlnite și în prezent. Oamenii de știință clasifică, în mod tradițional, aceste obiecte în două grupe: comete și asteroizi.

Asteroizii sunt mai stâncoși și mai uscați, deoarece s-au format în Sistemul Solar interior. Între timp, cometele s-au format mai departe de Soare, acolo unde apa, metanul sau dioxidul de carbon se menţin sub formă de gheaţă într-o compoziție de tipul “bulgăre de zăpadă murdară”.

Cel mai bun mod de a înțelege originea și evoluția Sistemului Solar este studierea acestor obiecte. Multe misiuni spațiale au fost trimise către comete și asteroizi în ultimele decenii. Din păcate, aceste misiuni sunt scumpe și doar două (Hayabusa și Hayabusa2) au adus cu succes mostre.

O altă modalitate ar fi să așteptăm ca asteroizii să ajungă la noi. Dacă o bucată de resturi se întâmplă să se încrucișeze cu Pământul și este suficient de mare și robustă pentru a supraviețui intrării în atmosferă, atunci va ateriza ca meteorit.

Cea mai mare parte din ceea ce știm despre istoria Sistemului Solar provine de la aceste roci spațiale. Cu toate acestea, spre deosebire de eșantioanele obţinute de misiunile spațiale, nu știm exact de unde au provenit.

Timp de secole meteoriții au fost curiozități şi abia la începutul secolului al XIX-lea s-a identificat originea lor extraterestră. S-a presupus şi că ar proveni din vulcani lunari sau chiar din alte sisteme stelare.

Astăzi știm că toți meteoriții provin din corpuri mici din Sistemul Solar. Dar marea întrebare care rămâne este: sunt toți din asteroizi sau unii provin din comete?

În total, oamenii de știință din întreaga lume au colectat peste 60.000 de meteoriți, în majoritate din regiuni deșertice, cum ar fi Antarctica sau desertul Nullarbor din Australia.

Știm acum că cele mai multe dintre acestea provin din centura principală de asteroizi, o regiune între Marte și Jupiter.

S-ar putea ca unii dintre ei să provină de la comete care s-au format la exteriorul Sistemului Solar? Cum arată astfel de meteoriți și cum i-am putea găsi?

Din fericire, putem căuta, în mod activ, meteoriți, mai degrabă decât să sperăm să ne împiedicăm de unul care se află pe pământ. Atunci când o rocă spațială cade prin atmosferă (în acest stadiu este cunoscută sub numele de meteor), ea începe să se încălzească și să strălucească, de aceea meteorii sunt porecliţi “stele căzătoare”.

Meteor

Meteorii mai mari (cu o lățime de cel puțin câteva zeci de centimetri) strălucesc suficient de mult pentru a fi numiți “mingi de foc” şi pot fi observaţi şi urmăriţi pentru a recupera oricare meteorit rezultat în urma lor.

Cea mai mare rețea de acest tip este rețeaua Desert Fireball Network din Australia care are în jur de 50 de camere video și care acoperă mai mult de 2,5 milioane de kilometri pătrați.

Datele acestei rețele au dus la recuperarea a șase meteoriți în Australia și a altor doi la nivel internațional. Mai mult decât atât, urmărind traiectoria unei mingi de foc prin atmosferă putem deduce unde va ateriza şi pe ce orbită era înainte de a ajunge aici.

Datele orbitale despre resturile din Sistemul Solar interior detectate de Desert Fireball Network în perioada 2014-2020.

Cercetarea noastră, care a fost publicată în The Planetary Science Journal, a analizat fiecare minge de foc urmărită de DFN între 2014 și 2020 în căutarea unor posibili meteoriți ce provin din comete. În total, au existat 50 de mingi de foc cu orbite asemănătoare cometelor.

În mod neașteptat, niciuna dintre acestea nu a prezentat o compoziția chimică de tipul “bulgăre de zăpadă murdară” specifică adevăratului material cometar.

Fragment de meteorit

Un fragment de meteorit găsit recent în orașul Winchcombe din Cotswolds. Cercetătorii de la Curtin University au colaborat cu cercetătorii din Marea Britanie pentru a ajuta la recuperarea acestui meteorit carbonic rar.

Am ajuns la concluzia că resturile din comete se sparg și se dezintegrează înainte să devină meteoriți. La rândul său, acest lucru înseamnă că meteoriții proveniţi din comete nu se află printre zecile de mii de obiecte din colecțiile de meteoriți din întreaga lume.

Dacă toți meteoriții descoperiţi pe Pământ sunt de la asteroizi, cum au ajuns unii dintre ei pe orbite atât de ciudate, specifice cometelor?

Înseamnă că resturile din centura principală de asteroizi au fost scoase de pe orbita lor inițială printr-o coliziune, de apropierea de un obiect cosmic masiv sau printr-un alt mecanism.

Meteoriții ne-au oferit cele mai bune indicii despre formarea și evoluția Sistemului Solar. Cu toate acestea, este acum clar că toate aceste mostre nu ne spun întreaga poveste. Acesta este, cu siguranță, un argument în favoarea organizării unei misiuni spațiale către o cometă. Este, de asemenea, o dovadă a cunoștințelor pe care le putem obține din urmărirea mingilor de foc și a meteoriților pe care uneori îi lasă în urmă.

Traducere după Where do meteorites come from? We tracked hundreds of fireballs streaking through the sky to find out