Cum să supraviețuiești unei bombe nucleare tactice? Experții în apărare explică

Amenințarea Rusiei de a folosi arme nucleare tactice în războiul său împotriva Ucrainei a stârnit numeroase discuții.

Se estimează că Rusia are mii de arme nucleare tactice, posibil cel mai mare stoc din lume, care ar putea fi desfășurate în orice moment.

Folosirea armelor nucleare face parte din doctrina militară rusă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel către restul lumii să ia în serios această amenințare.

În acest articol examinăm ce se întâmplă în timpul exploziei unei bombe nucleare tactice, în cele trei etape ale acesteia: detonarea, explozia și precipitațiile radioactive, și cum ar putea cineva să supraviețuiască.

Lansator de rachete expus la Muzeul Tehnic Togliatti, Rusia. Credit: Shutterstock

Detonarea

În momentul detonării unei bombe nucleare se produce o fulgerare bruscă pe cer, la fel de strălucitoare sau chiar mai strălucitoare decât Soarele. Cât mai repede trebuie să ne acoperim faţa şi să ne adăpostim.

Lumina intensă dispare brusc, dar revine din nou după puţin timp și continuă sub forma unui „bliț” dublu, distinctiv, care este cauzat de mingea de foc și unda de șoc. Totul din jur devine incredibil de fierbinte și de strălucitor, astfel încât trebuie să ne protejăm ochii pentru a evita arsurile retinei.

Radiația termică intensă provoacă și arsuri ale pielii, eventual prin îmbrăcăminte. Din acest motiv ne-ar putea ajuta să ne aflăm în interiorul unor clădiri sau, în caz contrar, să purtăm haine de culoare deschisă.

Între timp doze substanțiale de radiații nucleare invizibile: radiaţii gama, raze X și neutroni au intrat în corpul nostru. Căutarea unui adăpost este indispensabilă pentru a ne proteja de căldură și radiații.

Dacă am supraviețuit primelor secunde ale unei detonări nucleare, care a implicat probabil o bombă „tactică” mai mică decât cea de la Hiroshima (care era echivalentul a 15 kilotone de TNT), atunci înseamnă că ne-am aflat la periferie şi nu în punctul zero al exploziei.

Pentru a supraviețui în următoarele câteva secunde, mai sunt câteva lucruri pe care trebuie să le facem.

Suflul exploziei

Urmează suflul exploziei. Acesta constă dintr-o undă de șoc de suprapresiune urmată de un suflu exploziv spre exterior care este însoţit adesea şi de curenţi de aer, în direcţie inversă, care revin la punctul zero al exploziei.

Acest efect va distruge sau deteriora toate structurile construite pe o anumită rază de la epicentru, în funcție de intensitatea exploziei.

De exemplu, o bombă de 15 kilotone ar avea o rază de minge de foc de aproximativ 100 de metri și ar provoca distrugeri complete până la 1,6 kilometri în jurul epicentrului.

O bombă de o kilotonă, similară cu explozia de azotat de amoniu din 2020 din capitala libaneză Beirut, ar avea o rază de minge de foc de aproximativ 50 de metri, provocând daune grave până la aproximativ 400 de metri.

Unda de șoc se deplasează mai repede decât viteza sunetului (aproximativ 343 de metri pe secundă). În consecinţă, dacă ne aflăm la un kilometru distanță de epicentrul exploziei, atunci avem mai puțin de trei secunde pentru a găsi un adăpost. Dacă ne aflam la cinci kilometri distanță, atunci avem mai puțin de 15 secunde la dispoziţie.

Trebuie să ne protejăm de radiațiile termice și nucleare, deoarece putem muri dacă suntem expuşi la ele, de preferat într-un loc sigur (buncăr blindat) care să reziste suflului exploziei.

Unda de șoc care vine se va reflecta pe pereții interiori ai clădirii, suprapunându-se cu unda iniţială ceea ce măreşte presiunea pe care o exercită asupra pereţilor. Din acest motiv, evitați locurile din clădire aflate pe partea cu explozia și întindeţi-vă mai degrabă pe jos decât să staţi în ​​picioare.

Dacă nu există o încăpere blindată în clădirea unde vă adăpostiţi, vă puteți întinde sub o masă solidă sau lângă un pat sau o canapea (nu vă adăpostiţi sub acestea). Puteți fi zdrobit sub un pat sau o canapea dacă o placă de beton se prăbușește.

Staţi departe de uși, mobilier înalt și ferestre, deoarece acestea se vor sparge.

Evitați lemnul, fibrocimentul sau structurile prefabricate, deoarece acestea, probabil, nu vor rezista. De asemenea, deschideți gura pe măsură ce suflul exploziei trece, astfel încât să vă protejaţi timpanele.

Precipitațiile radioactive

A treia etapă a exploziei unei bombe nucleare o reprezintă precipitațiile radioactive: un nor de particule radioactive toxice din bombă se va ridica în timpul exploziei și va fi depus de vânt, contaminând totul în cale. Acest lucru va continua ore întregi după explozie sau chiar zile.

În testele britanico-australiene cu bombe nucleare de la Maralinga precipitațiile din deșert s-au menţinut de-a lungul unor piste de un kilometru lățime, extinzându-se până la o distanţă de 5-25 de kilometri de la punctul zero al exploziei.

Contactul cu precipitaţiile radioactive reduce speranţa de viaţă.

Dacă vă aflați într-o structură stabilă, cum ar fi subsolul unei clădiri, vă puteți adăposti acolo pentru câteva zile, dacă este necesar. Blocați toate ușile şi ferestrele. Puteți bea apă din țevile intacte și puteți mânca din conserve.

Pentru deplasarea în exterior trebuie folosit orice echipament de protecţie disponibil, o mască P2 sau chiar o mască de praf.

Deși armele nucleare tactice sunt concepute pentru a distruge personalul sau infrastructura militară, deplasarea trupelor este posibilă în anumite condiţii de protecţie. Pericolul radiologic este semnificativ, dar personalul ar trebui să supraviețuiască.

În schimb, o armă radiologică măreşte, în mod deliberat, doza de radiații până la punctul în care aceasta devine letală.

În acest caz, odată ce ați găsit un adăpost trebuie să vă decontaminați. Acest lucru necesită o spălare atentă a pielii, unghiilor și a părului și schimbarea hainelor cu unele curate. Mai întâi orice arsuri grave trebuie tratate.

Să sperăm că în aceste condiţii autoritățile naționale au intervenit deja pentru salvare și tratament medical.

Traducere după How to survive a tactical nuclear bomb? Defence experts explain